www.archive-ro-2012.com » RO » F » FORMULA-AS

Choose link from "Titles, links and description words view":

Or switch to "Titles and links view".

    Archived pages: 1236 . Archive date: 2012-07.

  • Title: Formula AS
    Descriptive info: .. Nr.. 1027, 06.. 07.. 2012 - 12.. 2012.. Numarul curent.. Arhiva.. Abonamente.. Publicitate.. Statistici.. Contact.. Formula AS.. Titlurile saptamanii.. Legenda lui Faţă neagră.. * E plin Ardealul de poveşti care mai de care mai cutremurătoare, dar nici una nu are, parcă, atât de mult mister precum povestea lui Faţă neagră , aventurierul baron Vasile Nopcea, care ziua era comite suprem al Hunedoarei, iar noaptea, se spune, era tâlhar la drumul mare.. Povestea care a înspăimântat Ardealul la mijloc de secol XIX e încă vie în ţinutul Haţegului, acolo unde se găsesc şi azi castelele înstăpânite odinioară de baronul Nopcea.. Un personaj de roman, şarmant, puternic, şi cu, şi fără mască *.. Citeste tot articolul.. Despre Moşul Gheorghe şi pustnicia albă.. Îmi plac bătrânii simpli şi tăcuţi.. Îmi place să le stau în preajmă, să le simt hainele mirosind a iarnă, a mere coapte şi a gutui ţinute pe dulap.. Îmi place să-i ascult şi să le admir mâinile sătule de atâta muncă - mâini blajine; mâini de sfinţi.. Nu mă mai satur să-i pri vesc, gândind că, fără ei, lumea ar fi de două ori mai mică şi mai săracă.. Nu mă mai satur să le dau bineţe, să le intru în casă, să mă aşez pe laviţă şi să aş tept.. Lângă ei, orice aşteptare e cu folos.. Chiar şi tăcerea lor spune ceva - o tăcere din care poate ieşi, la un moment dat, o vorbă în stare să despice lumea; să o clatine din temelii.. Cum aţi ajuns la nunta de aur?.. Visam ca orice tânără să trăiesc într-un oraş mare, cu multă trepidaţie la orice pas.. Visam să plec din urbea mea natală, oraşul pensionarilor , cum era numit pe atunci.. Într-o zi am văzut o ilustrată a unui mare oraş, realizată noaptea, în care luminile se re flec tau în asfaltul ud.. M-a cucerit oraşul din ilustrată! În tâmplarea face să cunosc, peste câţiva ani, într-o gară mică, un bărbat din acel oraş.. A fost ca o pre mo niţie.. Ne-am plăcut şi, nu după mult timp, ne-am căsă torit.. M-am mutat în oraşul acela mare, la care visam.. Dar, în realitate, luminile lui nu erau chiar aşa de stră lucitoare.. Băuturi ruseşti terapeutice.. În vechime, cu toate că medicina nu era atât de avansată ca astăzi, oamenii se bucurau de o să nătate de invidiat.. Erau mai robuşti, mai rezis tenţi şi trăiau mai mult.. Slavii de răsărit, înainte de a fi creştinaţi de cneazul Vladimir, aveau un stil de viaţă ce părea de-a dreptul barbar pentru restul europe nilor: iarna se scăldau în apă îngheţată, vara se biciuiau în saună cu măturici de mesteacăn, se hrăneau mai mult cu fructe de pădure, mâncau terci de mei şi ovăz şi îşi potoleau setea cu cvas.. Alte articole din acest numar.. Intrebarile saptamanii.. Domnia bunului plac şi salonul de Plecări internaţionale de la Otopeni.. Este firesc ca atunci când vrei să subminezi un regim democratic să ataci mai întâi statul de drept, singurul care instituie supremaţia legii în dauna bunului plac politic.. Nu întâmplător statul de drept a fost atât de greu de construit în România post-decembristă: fărădelegile care au dus la îmbogăţirea politicienilor lipsiţi de scrupule nu puteau fi acoperite dacă statul de drept funcţiona, cum nu mai pot fi acoperite din momentul în care DNA a fost eliberată de con strângeri politice şi judecătorii (sau mai degrabă ju decătoarele) de la ÎCCJ şi-au descoperit adevărata menire - aceea de a pune legea deasupra intereselor individuale.. Vizualizari.. (361).. Note.. (1).. Comentarii.. (0).. Accente.. Occidentul, îngrijorat de evenimentele din România.. (Ultimele evenimente politice de la Bucu reşti au atras imediat atenţia unor înalţi oficiali occidentali, dar şi a presei europene.. Comisarul european pentru jus tiţie face referire la atacurile asupra Curţii Constituţionale, în vreme ce ambasadorul SUA atenţionează asupra urmărilor ne fas te, în plan economic, ale instabilităţii po litice din ultimele zile.. ).. (240).. Sub lupa.. Gorjul ca un.. Măr de Aur.. Clubul Presei de Turism - FIJET România a depus în martie, la Praga, la federaţia mamă, FIJET (Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor de Turism), candidatura oraşului Târgu Jiu la prestigiosul trofeu Mărul de Aur - aceeaşi distincţie acordată cu mult timp în urmă mânăstirilor din Bucovina, iar recent, Deltei Dunării şi Mărginimii Sibiului.. FIJET, cu sediul la Praga, este cea mai veche asociaţie profesională de scri itori şi de jurnalişti de călătorie din lume.. Cu un nu măr de peste 800 de membri, din peste 40 de ţări, de pe cinci continente, FIJET este şi cea mai mare organizaţie pro fesională internaţională a jurnaliştilor de turism.. (324).. Spectator.. Tia Şerbanescu - Pofta de putere pe care o manifestă coaliţia de guvernământ, în dispreţul legii şi cu orice preţ, frizează autoritarismul cel mai dur.. Câştigă, în primul rând, Justiţia, care a fost acu zată de prea multă vreme că protejează anumite per soa ne sau că se teme să se atingă de altele, că n-a reuşit să condamne nici un mare rechin , deşi s-a vorbit mult de corupţia la nivel înalt.. Justiţia are nevoie de ast fel de izbânzi, căci se află sub stricta monitorizare a Comisiei Europene; chiar în următoarele zile trebuie să vină un nou raport al CE pe acest domeniu.. După ce a încarcerat o serie de politicieni din toate partidele, Justiţia îşi poate proba independenţa politică.. Dovadă că nici măcar acum, când USL e la putere, cu prim-mi nistru Victor Ponta, discipolul lui Adrian Năstase, Jus tiţia nu a putut fi influenţată.. (295)..  ...   trecute, în sălile de conferinţă ale ho telului Marriott şi la Muzeul Ţăranului Ro mân din Bucureşti s-au desfăşurat dezbateri pe teme ecologiste, atât sub umbrela Parlamentului Eu ropean, cât şi a Comisiei Internaţionale a Dunării, din Viena.. Mai precis, este vorba de trei evenimente, des pre care relatăm mai jos.. Independente unul de al tul, acestea au pus în evidenţă o tot mai accentuată in tegrare a României în UE, până la stadiul la care, prac tic, ţara noastră nu mai este considerată o ţară străină pentru celelalte 26 de membre ale Uniunii, dar nici invers: cele 26 nu mai sunt ţări străine pentru Ro mâ nia, cel puţin în domeniul protecţiei mediului.. Con cluzia ce se poate trage imediat este că raza de ac ţiune a Parlamentului European, a Comisiei Europene şi a celorlalte entităţi politice ale Europei Unite cu prinde, vrând, nevrând, şi viaţa noastră politico-eco nomică.. (132).. Asul de inima.. Întâlnire pe internet.. Când am deschis ochii în această dimineaţă, primul lucru la care m-am gândit a fost că nu există iubire.. Mă întrebam singură, prin tre zeci de gânduri care-mi treceau prin minte, dacă iubirea adevărată, iubirea pură, despre care am citit de atâtea ori în cărţi, este ceva care, într-adevăr, există.. Mai apoi îmi spuneam tot eu, certându-mă în gând pen tru că îmi puneam asemenea întrebări, că dragostea există, însă e formată din mici fragmente, pe care, dacă ai norocul să le simţi şi să le prinzi din zbor, le poţi fruc tifica mai târziu, le aduni şi le coşi, ca la final, după o viaţă întreagă, să poţi spune că ai iubit.. Puţin aici, puţin mai încolo, ca o adunare matematică şi rece, de zâmbete şi de atingeri.. 151).. Ecologie.. Munţii Retezat îşi aşteaptă Zmeii Ecologişti.. Agent Green, asociaţia care de ani de zile se află în linia întâi de apărare a comorii natu rale din Parcul Naţional Retezat, organi zea ză, începând din vara aceasta, o binevenită serie de ta bere pentru copii.. Ei îşi propun să-i transforme pe mi cuţii iubitori de natură în adevăraţi zmei ecologişti! Pro gramul Wild Junior Camp a fost conceput pentru elevii de toate vârstele.. Petrecând câte o săptămână în Munţii Retezat, ei pot învăţa, în etape, să descopere şi să protejeze natura la ea acasă.. Pentru a afla mai multe despre această inedită oportunitate, am stat de vorbă cu Raluca Nicolae, director de programe Agent Green.. (222).. Lumea romaneasca.. GHEORGHE IOVU - Am început să-mi închipui ce muzică ar trebui să se audă când mama frământă pâine.. - Cu 12 albume de muzică ambientală şi de relaxare şi peste 300 de concerte date în folosul semenilor săi, muzicianul timişorean Gheorghe Iovu e singurul acreditat cu diploma de meloterapeut , de către Asociaţia Naţională de Terapii Complementare.. Un Rac plin de modestie, dar care are cu ce se lăuda: muzica sa chiar face minuni! Vindecă suferinţe, schimbă destine, aduce liniştea, bucuria şi frumosul în sufletele oamenilor! -.. (678).. Carte.. Selecţia Formula AS.. Dacă v-au plăcut filmele lui Kusturica, veţi fi cu siguranţă interesaţi de acest volum autobiografic, căci felul cum îşi povesteşte regizorul bosniac amintirile are multe în comun cu stilul original al filmelor lui.. Acelaşi dozaj de umor şi gravitate, de comedie şi dramă, de pito resc şi profunzime, de specific local şi general uman, de energie debordantă şi melancolie.. Toate vin din lumea natală, acel Sarajevo în care convieţuiau, în anii copilăriei şi adolescenţei lui Emir, herţegovineni musulmani, sârbi creştini, ţigani şi alte neamuri, cu toţii cetăţeni iugoslavi.. După suferinţele provocate de războaiele interetnice de la mijlocul anilor 90, care l-au determinat să se stabilească în Franţa, Kus turica şi-a pus repetat întrebarea ce dă titlul auto bio grafiei sale.. (254).. Galeria vedetelor.. Anca Ţurcaşiu - Fericirea te face frumos.. * Dacă Ana Aslan, fondatoarea Institutului Naţional de Gerontologie şi Geriatrie, ar mai fi în viaţă, ar folosi-o, cu siguranţă, pe Anca Ţurcaşiu ca poster-girl pentru reţeta elixirului tinereţii.. Frumuseţea fizică este dublată însă şi de o frumuseţe intelectuală, pe care Anca Ţurcaşiu o etalează în toate întreprinderile profesionale pe care le-a încercat.. Succesul a devenit ceva firesc în viaţa ei.. Un modus vivendi.. *.. 967).. Enigme.. Purgatoriul Sfântului Patrick.. Prima semnalare a locului îi aparţine lui Giraud le Gallois.. În lucrarea sa Topographia Hiber nica, el adună impresiile unei călătorii făcute în anul 1185 în actuala Irlandă.. Pe un lac din Ulster exis tă o insulă împărţită în do uă.. Jumătate din teritoriul ei e ocupat de o câmpie frumoasă şi în verzită, locuită de câţiva călugări ai ordinului cistercian; cea laltă parte, feroce şi teri bilă , fusese abandonată demo nilor care o locuiau.. Stâncoasă, ea adăpostea nouă peşteri care comunicau direct cu infernul.. La data scrierii cărţii, se credea că oamenii care aveau curaj să petreacă o noapte într-una din aceste găuri de piatră pentru a se căi de păcate, rezistând ame nin ţărilor şi tentaţiilor diavo leşti, erau mântuiţi şi primeau un semn de binecuvântare divi nă.. (834).. Medicina populara.. Societate.. Spiritualitate.. Recomandari.. Contul meu.. Cont nou.. Am uitat parola.. Cautare in site.. Newsletter.. Va rugam sa introduceti adresa de email pentru a primi saptamanal newsletter-ul Formula AS (12,163 abonati).. Formula AS pe Facebook.. Publicitate.. Cele mai citite articole.. Fundatia Formula AS.. Batranii singuri, bolnavii, orfanii asteapta sponsorizarile dumneavoastra.. Harta site.. |.. Sus.. Numar curent.. Reproducerea, difuzarea sau folosirea partiala sau in intregime a materialelor prezentate este interzisa fara acordul nostru scris.. Copyright 1998-2012.. Va rugam sa cititi cu atentie.. termenii si conditiile.. /.. politica de confidentialitate..

    Original link path: /
    Open archive

  • Title: Arhiva - Formula AS
    Descriptive info: Anul 2012.. Anul 2011.. Anul 2010.. Anul 2009.. Anul 2008.. Anul 2007.. Anul 2006.. Anul 2005.. Anul 2004.. Anul 2003.. Anul 2002.. Anul 2001.. Anul 2000.. Anul 1999.. Anul 1998..

    Original link path: /arhiva
    Open archive

  • Title: Abonamente - Formula AS
    Descriptive info: Telefon: +40 (0)21 224 3330.. Preturile abonamentelor pentru Romania sunt:.. Pentru trei luni :.. 31,5 lei.. Pentru sase luni :.. 63 lei.. Pentru un an :.. 126 lei.. Pentru a va abona la Formula AS (versiunea tiparita) va oferim urmatoarele optiuni:.. Cititorii din Bucuresti.. se pot abona direct la sediul redactiei.. Adresa este Av.. Nicolae Drossu nr.. 16, et.. 1, ap.. 3, sector 1, Bucuresti.. (Program Luni - Miercuri, 09:00 - 15:00; Tel.. :+40 (0)21 224 3330 ).. Cititorii din tara.. pot opta pentru:.. abonament direct, expediind banii in contul S.. C.. ISIS EDIT COM S..  ...   U.. I: R 3342245 in urmatoarele conturi deschise la ING BANK Sos.. 11-13, Sector 1, Bucuresti:.. RO58INGB0001000109440715 (pentru plati in EURO - 95 - abonamente cu destinatari in Europa) sau.. RO15INGB000100010944011 (pentru plati in USD - 245 $ - abonamente cu destinatari in restul lumii).. Adresa oficiala a firmei este: Intr.. Armasului , Nr.. 8, Sect.. 1, Bucuresti.. ATENTIE !.. Trimiteti pe adresa.. abonamente@formula-as.. ro.. un e-mail de notificare de plata in care ne comunicati si adresa de expeditie pentru abonamentul platit.. Va reamintim ca Formula AS este inscrisa in catalogul publicatiilor la nr.. 2034 ISSN 1220-9155..

    Original link path: /abonamente
    Open archive

  • Title: Publicitate - Formula AS
    Descriptive info: Va multumim ca ati accesat sectiunea "publicitate" a site-ului nostru.. Pentru a va rasplati acest gest va oferim prezentarile ofertelor noastre de publicitate.. Acestea sunt particularizate pentru fiecare dintre cele trei publicatii editate de S.. L dupa cum urmeaza:.. Oferta de publicitate a revistei "Formula AS".. 1.. Prezentare.. Tipul publicatiei.. Saptamanal.. Aria de distributie.. Nationala.. Oglinda paginii.. 25 x 38 cm.. Format.. Tabloid.. pagini.. 32 (24 policromie).. Ziua de aparitie.. Luni.. Tiraj mediu ian - dec 2007.. 200.. 000 / editie.. Numar cititori / copie.. Aprox.. 9.. Audienta.. 1,9 milioane cititori / saptamana.. Pret.. 2,5 lei.. 2.. Tarife de publicitate.. Tariful pentru revista "Formula AS" este de 6 EUR / cm.. (fara TVA 19%).. Modul facturat.. Dimensiune.. (latime x inaltime).. Rate card.. 1/1 pagina (900 cm.. ).. 25 x 36.. 5.. 400.. 1/2 pagina (450 cm.. 25 x 18 sau 12,4 x 36,3.. 700.. 1/3 pagina (306 cm.. 8,5 x 36.. 836.. 1/4 pagina (220 cm.. 12,22 x 18.. 320.. 1/8 pagina (110 cm.. 12,22 x 9.. 660.. Modul (32 cm.. 8 x 4.. 192.. Atentie:.. la spatiile mai mici de 1/8 pagina nu se acorda discount.. Taxe suplimentare:.. asezare preferentiala in pagina - 20%.. taxa de urgenta (cu 24 de ore inainte de inchiderea editiei de miercuri) - 100%.. 3.. Termeni si conditii tehnice.. Conditii tehnice de predare a materialului publicitar:.. materialul publicitar se preda.. cu cel putin 20 zile inaintea.. datei de publicare.. macheta va fi construita:.. in conformitate cu colonajul revistei "Formula AS", de 12,22 sau 25,0 cm.. macheta trebuie salvata TIFF, rezolutie 200dpi la text + poza).. culorile folosite la realizarea machetei vor fi din spectrul de culori CMYK (conditia tipografiei), iar textul sa fie black 100%, nu compus din spectrul CMYK.. Oferta de publicitate a suplimentului "Asul Verde".. Din luna martie 2004, editam un supliment pe teme de sanatate, viata si medicina naturista.. Acum, in al 4-lea an  ...   datei de publicare.. Oferta de publicitate online "Formula-AS.. ro".. Audienta vizitatori.. Peste 500,000 cititori unici / luna.. Audienta afisari.. Peste 1,800,000 afisari / luna.. Tariful pentru site-ul "Formula-AS.. ro" este de 39 RON / CPM (fara TVA).. Formate disponibile.. (width x height).. Leaderboard.. 728x90, 468x60.. Skyscraper.. 120x400, 120x600, 160x600.. Small Rectangle.. 180x150.. Vertical Banner.. 120x240.. Small Square.. 200x200.. Square.. 250x250.. Medium Rectangle.. 300x250.. Articol.. n/a caractere.. Taxe suplimentare.. video - 100%.. overlayer - 50%.. targetare per articol / sectiune - 30%.. cu cel putin 7 zile inaintea.. bannerul trebuie salvat in format JPG / GIF / Macromedia Flash.. creatia sa nu depaseasca 90 kb, si 250 kb pentru video banner.. URL-urile sau landing page-urile pentru fiecare banner.. sursa pentru fiecare creatie.. fonturile pentru fiecare creatie.. Oferta de publicitate online - newsletter "Formula-AS.. Dat fiind faptul ce emailul este o sursa principala de informare pentru 76% dintre cititori, comunicarea prin email a devenit o prioritate in strategia de pozitionare a revistei.. Informarea completa, susţinerea articolelor din mediul offline in online, accesul rapid la concursurile si dezbaterile pe temele lansate de revista Formula AS au devenit elementele cheie in asigurarea unei experiente cat mai relevante pentru cititori.. Din luna martie 2009, editam si trimitem newsletter-ul revistei Formula AS, mesaj care este programat pentru trimitere in fiecare zi de Vineri, incepand cu ora 9:30am, cu o zi inainte ca revista sa apara la chioscurile din toata tara.. Ziua de trimitere.. Vineri / Sambata.. Peste 13,000 abonati.. Tariful pentru newsletter-ul "Formula AS" este de 0.. 19 RON / per afisare (fara TVA).. 468x60, 479x90.. 180x150, 120x240, 200x200, 250x250.. Articol.. 1,000 caractere (cu spatii).. Exemplu newsletter.. http://www.. formula-as.. ro/newsletter/index-ad.. html.. targetare demografica - 30%.. targetare geografica - 30%.. bannerul trebuie salvat in format JPG / PNG.. creatia sa nu depaseasca 90 kb.. Pentru a afla modalitatile prin care puteti contacta un reprezentant din departamentul publicitate, va rugam vizitati sectiunea..

    Original link path: /publicitate
    Open archive

  • Title: Raport general - Formula AS
    Descriptive info: Raport general.. Statistici generale.. Top popularitate.. Top recomandari.. Top rating.. Total numere:.. 700.. Total articole:.. 15.. 211.. Total comentarii:.. 4.. 833.. Total vizualizari:.. 62.. 272.. 420.. Total recomandari:.. 72.. 725.. Total note:.. 16.. 012.. Total utilizatori:.. 19.. 112.. Vizualizari.. Popularitate.. Totul despre COLESTEROL.. 191.. 499.. 0,31 %.. Asul Verde.. 151.. 401.. 0,24 %.. Salvia - planta care salveaza viata.. 138.. 648.. 0,22 %.. Miracolul romanesc: BRANCA-URSULUI.. 136.. 103.. Rugaciunea Lumanarilor Aprinse.. 118.. 994.. 0,19 %.. Salvatorul ficatului - Armurariul.. 107.. 460.. 0,17 %.. DURERILE DE GAT.. 102.. 202.. 0,16 %.. Rostopasca.. 95.. 785.. 0,15 %.. Madalina Manole - Sufletul meu a avut  ...   moartea - BULEVARDUL CASTANILOR.. 836.. 521.. 461.. Miere si scortisoara.. 329.. ZEOLITUL.. 289.. Legatura dintre cancer si alimentatie este edificata.. 284.. Pamantul care vindeca: ARGILA.. 267.. Samburii de struguri.. 262.. Un zarzavat miraculos: PATRUNJELUL.. 231.. Media.. Note.. Tata Pesi, ingerul copiilor.. 29.. Limba romana, patria mea!.. 24.. Amintiri despre Parintele Arsenie Boca.. 23.. Trandafirii de toamna.. Maria dintre stele * Cand disperarea se transforma in fericire.. Povestea unui caz publicat in Formula AS *.. 20.. S-a uitat la mine si mi-a spus cu brutalitate: ai cancer, doamna!.. Raiul nebunilor.. Scrisori care asteapta raspuns.. Amintiri despre Arsenie Boca.. Doi centimetri de singuratate.. 18..

    Original link path: /raport-general/
    Open archive

  • Title: Contact - Formula AS
    Descriptive info: Echipa redactionala.. Director.. Sanziana Pop.. Secretar general de redactie.. Ruxandra Constantinescu.. Redactor sef.. Toma Roman.. Redactori.. Adina Scortescu.. ,.. Adriana Bittel.. Andrei Cheran.. Aurora Petan.. Bogdana Tihon Buliga.. Claudiu Tarziu.. Corina Pavel.. Cornel Ivanciuc.. Dana Ene.. Dia Radu.. Florentin Popa.. Ilie Tudor.. Ines Hristea.. Ion Longin Popescu.. Marius Petrescu.. N.. C.. Munteanu.. Otilia Teposu.. Rodica Demian.. Sanda Anghelescu.. Sanziana Demian.. Silvia Kerim.. Sorin Preda.. Tana Rosca.. Valentin Iacob.. Reporteri.. Bogdan Lupescu.. Catalin Manole.. Horia Turcanu.. Fotoreporteri..  ...   Caliman.. Director difuzare.. Elena Raicu.. Director administrativ.. Valeriu Sabau.. Director productie.. Alexandru Sereteanu.. Sef departament resurse umane.. Mariana Sabau.. Gabriela Constantin.. Secretariat.. +40 (0)21 224 3330.. Administrativ.. +40 (0)21 211 7325.. Redactie.. +40 (0)21 224 3340.. Difuzare.. +40 (0)21 211 6226, +40 (0)74 430 4532.. e-Mail.. contact.. formula-as.. ro.. Adresa redactiei.. Str.. Av.. Nicolae Drossu, Nr.. 16, Etj.. 1, Apt.. 3, Sector 1, Bucuresti.. Program.. Luni - Miercuri, 09:00 - 15:00.. Nume.. Subiect.. Mesaj.. Cod de securitate..

    Original link path: /contact
    Open archive

  • Title: RSS - Formula AS
    Descriptive info: RSS.. Ce este RSS ?.. RSS (Really Simple Syndication) reprezinta o facilitate gratuita oferita, in general dar nu exclusiv, de site-urile media pentru notificarea si/sau distribuirea automata a ultimelor articole/modificari efectuate.. Continutul unui articol RSS este format, in cele mai multe cazuri, din: titlu, descriere pe scurt si link catre articolul intreg.. Avantajele utilizarii serviciilor RSS.. Cel mai mare avantaj al utilizarii serviciilor RSS consta in economisirea timpului dumneavoastra.. Astfel, in loc sa vizitati individual toate site-urile favorite pentru obtinerea ultimelor noutati din domeniul dumneavoastra de interes, puteti primi toate aceste informatii in timp real folosind serviciile RSS.. RSS Formula-AS.. Pentru utilizarea serviciului RSS oferit de Formula-AS.. ro aveti nevoie de o.. aplicatie desktop.. prin intermediul careia veti primi in timp real ultimele articole adaugate pe site-ul nostru.. Dupa instalarea  ...   Clubul dietelor de slabit.. Concurs.. Cosul cu targuieli.. Cronici Bizare.. Cultura.. Destine.. Diaspora in direct.. Din culisele istoriei.. Diverse.. Documentar.. Dosare secrete.. Editorial.. Enigme Istorice.. Eveniment.. Farmacia naturii.. Foileton.. Forma maxima.. Frumusete.. Galeria celebritatilor.. Gastronomie.. Gauri negre ale istoriei.. Horoscop.. Istoria dupa gratii.. Itinerarii istorice.. Jurnal de calatorie.. La frontierele stiintei.. Leacuri de la cititori.. Leacuri de toamna.. Leacuri populare.. Medicina alternativa.. Medicina fericirii.. Medicina magica.. Medicina monahala.. Medicina naturista.. Medicina orientala.. Medicina preventiva.. Medicina sacra.. Mesaje prin internet.. Mica enciclopedie AS.. Miracole.. Ne scriu cititorii.. Noutati medicale.. Nutritie.. Ora de consultatie.. Pe scurt.. Pelerinaje spirituale.. Planeta necunoscuta.. Planete culturale.. Politica.. Pop-Rock.. Povesti de dragoste.. Premiul.. Romania necunoscuta.. S.. O.. S.. Sanatate.. Scrisoarea saptamanii.. Stil de viata.. Strabunica stie tot.. Teatru.. Terapii alternative.. Terapii Ayurvedice.. Trasee spirituale.. Traseele vacantei.. Zodiac..

    Original link path: /rss/
    Open archive

  • Title: Legenda lui "Faţă neagră” - Societate - Numarul curent - Formula AS
    Descriptive info: Baronul Vasile Nopcea, un personaj carismatic, cu mare trecere la femei.. Un personaj de roman, şarmant, puternic, şi cu, şi fără mască *.. Spaima Ardealului.. Era un om important, nimeni nu se îndoia de asta.. Un om puternic, zvelt, aşa şi-l aminteau cei care avuse seră de-a face cu el.. Inteligent şi stăpân pe sine, mereu cu un pas înaintea celor chitiţi să-i vină de hac.. De-a lungul anilor, multor bandiţi li se dusese vestea pentru faptele lor, dar - şi asta era, din păcate, singura certitu dine a tuturor - acest om care îngrozise Ardealul nu era un borfaş oarecare.. Chiar şi când tâlhărea, o făcea cu stil.. Iute în mâ nuirea armei, îşi arăta ele ganţa desăvârşită dacă se ajungea, cumva, la duel.. Nu-i vedeai trăsăturile fe ţei,.. dar strălucirea ochilor dindărătul măştii celei ne gre trăda satisfacţia celui care ştie exact ce valoare are colierul pe care tocmai îl luase de la gâtul câte unei contese fandosite.. I se spunea "Faţă neagră”.. Trebuie că în viaţa de zi cu zi era un personaj de frun te al societăţii ardelene de dina inte de 1848, prins între efer ves centa viaţă mon denă a Pes tei, Vienei, Clu jului şi Aradu lui, între partidele de vânătoare cu amicii săi din elita nobiliară şi galantele re cep ţii date de contesele vremii.. Ei bi ne, acest conte sau înalt func ţionar, ce va fi fost, se trans for ma, la adă pos tul nopţii şi al dedesubturilor zonei Haţe gului, pe care le ştia ca nimeni altul, într-un bandit cum nu mai cu noscuse Transilvania.. Apărea de unde nu te aşteptai, pe poteci ferite, călare pe un cal negru, în straie ce-i trădau ştai ful şi cu faţa acoperită de pânza neagră ce i-a adus po recla care a îngrozit vreme lungă ţinutul.. "Faţă neagră” lovea întotdeauna la sigur, ba un poştalion care trans porta lucruri de valoare, ba o contesă aiurită, scăpată, ca printr-un blestem, de sub ochii vigilenţi ai gazdei sau ai celor ce o însoţeau, ba trăsuri în care se aflau no ta bilităţi ale vremii, culmea, taman când dă duse norocul peste ei la o partidă de cărţi ori când înca saseră o sumă frumuşică dintr-o tranzacţie imobiliară sau dintr-o camătă.. "Este strigător la cer ca într-un im periu civilizat din Europa, în plin secol XIX, un bandit precum «Faţă neagră» să-şi facă astfel de cap şi să pună pe jar o întreagă provincie!”, tunau ziarele vremii.. Teama se răspândise rapid.. Nu doar bo gătanii tremurau de frica lui.. Tremurau şi crâşmarii, ca nu cum va "Faţă neagră” să le intre peste clientela bă noa să, tremurau şi târgoveţii ce umblau cu agonisea la după ei, tremurau şi călătorii, tremurau şi ţăranii, căci lui "Faţă neagră” i se dusese vestea de mare crai.. Su cise mintea multor fete frumoase, în timpul escapa de lor sale, şi se zvonea că avea ţiitoare cât e Haţegul de mare.. Dar, mai mult decât de forţa şi de şarmul lui "Faţă neagră”, lumea era îngrijorată de altceva: de uria şa lui putere din viaţa reală.. Cine putea fi acest "Fa ţă neagră”, de nu-i veniseră de hac nici şefii jude ţului, nici gărzile imperiale, cine putea fi acest om care ştia dinainte cursele ce-i erau întinse şi care, pe dea supra, ştia întotdeauna când bogaţii sau când institu ţiile importante din zo nă aveau de făcut trans porturi de valoare?.. Vasile Nopcea, în postură "normală".. Umblau tot felul de zvonuri, se născoceau tot felul de scenarii.. Un de dispărea "Faţă nea gră” după ce dădea loviturile, căci nimeni prin satele din jur nu mai dădea de el după atacuri, nici o patrulă alertată rapid nu-i dădea de urmă? Folosea tre ceri printre dealuri şi prin munţi numai de el ştiute, îl ascundeau mân drele sale sau avea tuneluri subterane care-l scoteau de pe o parte a Mure şului pe cealaltă, sau care-l duceau, de ce nu?, chiar la el acasă, într-un conac sau într-unul dintre nu me roasele cas tele din zona Ha ţe gului? Cine putea fi acest "Faţă neagră”?.. Lumea era suspicioasă din cale afară.. De la o vreme, se ajunsese până într-acolo că absolut nimeni nu mai putea fi deasupra de îndoială.. Mulţi se îngrozeau numai la gândul că temutul "Faţă neagră” ar putea fi cine bă nuiau ei.. Se şi temeau să spună cu voce tare aşa o gro zăvie.. Părea prea de tot.. Dar dacă "Faţă neagră” era tocmai cel mai bogat om din Haţeg şi din părţile Za ran dului, însuşi comitele suprem al Hunedoarei, temu tul baron Nopcsa Laszlo de Silvaş - Vasile Nopcea, cum îi spu neau românii, cei de-un neam cu el? Numai la gândul acesta se cutremu ra tot Haţegul.. Şi totuşi, cine putea fi atât de puternic, încât să ştie tot ce mişcă prin întreg ţinutul, şi atât de nebun încât, deşi avea o avere colo sală, să-şi rişte pie lea, aventurându-se în bă taia flinte lor ca un tâlhar oare care, la drumul mare? "Cine, dacă nu un Nopcea?”, gândeau numeroşii ina mici ai puter nicului comite.. Doi "fani”.. Când vine vorba de baronul Nopcea, Emerich Szu hanek şi colegul său din conducerea Asociaţiei Petro Aqua din Petroşani, Ovidiu Rizopol, sunt cei mai "în temă”.. De-a lungul anilor, bătând Haţegul de la un ca păt la altul, au ascultat zeci de variante "bătrâneşti” ale legendei lui "Faţă neagră” şi au citit tot ce se putea citi despre baron, şi în bogatele documente de limbă ma ghia ră, şi în izvoarele de limbă română.. "Baronul Nop cea avea o avere colosală.. Baronul Nopcea a fost unul dintre remarcaţii Marii Adunări a românilor de la Blaj, în 1848.. Era urmaşul unei puternice fa milii nobiliare româneşti din Silvaşu de Sus, ce fu sese maghiarizată şi care deţinea castelele de la Făr cădin (azi Berthelot), Săcel şi Zam, şi numeroase sate, pă şuni şi păduri în jurul acestor proprietăţi.. Din 1833, baronul Nopcea a fost, vreme de peste un deceniu, co mite suprem peste Hunedoara.. Un om însetat de pu tere, cu apucături feudale în plin secol XIX, extrem de bogat şi foarte temut, aşa se ştie despre el”, îmi poves teşte Ovidiu Rizopol.. Se pare, însă, că Vasile Nopcea moştenise de la strămoşii săi nu numai blazonul şi bogăţia, ci şi dorul de necurmat pentru aventura dusă la extrem, chiar şi dincolo de litera legii.. "Scrie un deva foarte frumos un cronicar ungur, că familia Nopcsa, cum apare numele maghiarizat după 1700, a fost mereu o familie de răzvrătiţi, de aventurieri, o familie nesupusă regulilor vremii, dornică de libertate, care nu a avut niciodată probleme să încalce legea, dacă aşa o cerea spiritul de aventură”, "piperează” po vestea Imi Szuhanek.. Poziţia socială şi istoria de familie "pledau”, deja, împotriva baronului Nopcea.. Apoi, tot mai multe deta lii, devenite legende, dădeau dreptate bănuielilor că Vasile Nopcea ar fi unul şi acelaşi cu temutul "Faţă nea gră”.. Multe dintre ele s-au transmis cu "înflorituri” până în ziua de azi.. "Zice că la un bal, cum era pă atuncia, o doamnă mare şi-o văzt zorzoaniele furate de «Faţa neagră» la nevasta lui Nopcea, la gât, şi-apăi atunci o intrat, dară, mulţi la idei.. ”, îmi dezvă luie George Bala, un bătrân sfătos, de 92 de ani, de lângă Zam, o poveste care circula prin zonă pe când era el însuşi copil.. Francisc Nopcea, fratele lui Vasile, a fost şef al Fiscului şi Cancelar al Reginei Elisabeta a Austriei.. Alte versiuni, mai livreşti, spun că, de fapt, Agnes Kozma, prima soţie a lui Vasile Nopcea, a ieşit la o plimbare cu trăsura, pe când baronul era plecat într-o călătorie, şi că a fost atacată de "Faţă nea gră”, pe care l-ar fi recunoscut drept soţul ei.. Moar tea pre matură a acesteia, ca şi presupusele încercări ale lui Vasile Nopcea şi ale amantei sale de a o otrăvi pe Agnes, învăluie în şi mai mult mister legenda lui "Faţă neagră”.. Cu timpul, îmi spun Imi Szuhanek şi Ovidiu Rizo pol, tot mai mulţi aventurieri din banda lui "Faţă nea gră” au fost demascaţi.. O pălărie cu monogramele  ...   le, căutând, parcă, liniştea demult pierdută a locului.. Paradisul pierdut sau ce s-a ales din superbul castel Nopcea din Săcel.. Castelul Nopcea de la Săcel, fosta reşedinţă princi pală a baronului, aflată la doi paşi de Sântămărie Or lea, e, la fel, un monument închinat deşertăciunii vieţii.. Ca un majordom uitat de vreme, un paznic te întâm pină la poartă, iscoditor şi, deopotrivă, încurcat că tre buie să-ţi spună că ai bătut drumul degeaba, că stă pâ nul nu e acasă.. Nu te mai miră să afli că fostul castel a devenit, pe vremea comunismului, sanatoriu pentru copii cu tulburări mentale grave, aşa cum nu te miră nici faptul că, în loc să investească într-un loc atât de încărcat de istorie şi de legende, statul a lăsat caste lul în paragină.. "Ăsta e blestemul!”, îmi spune gardia nul pus de autorităţi tocmai ca să aibă grijă să nu se mai întâmple vreo nenorocire, să cadă pereţii sau grinzile peste turiştii rătăciţi sau peste copiii din sat.. Totul e sco rojit, şi afară, şi înăuntru.. Carte poştală de epocă, înfăţişând Castelul de la Zam, în perioada splendorii sale.. Colecţia dr.. Dan Grecu.. Fărâme de vechi vitralii scrâş nesc sub pantofi, la fiecare pas.. Balustrada dichi sită te-ndrumă, ca într-un vertij, spre saloanele de la etaj, lambrisate cu lemn de nuc, exact ca la 1800, după gustul rafinat al baronului Nop cea.. Acoperişul e gata să se pră bu şească, însă cre nelu rile tur nu rilor, roase până la că ră mi da sângerie, stau încă pe pi cioa re, precum plopii cu care se întrec în semeţie.. O cucuvea bur zuluită şi-a făcut c.. uib în gea mul fostei clopotniţe.. Ca un exe cutor tes tamentar venit să con state îm plinirea bleste mu lui.. Erou de roman.. Aripa veche a castelului de la Zam, distrus de unguri după ce baronul Nopcea a susţinut cauza românească la 1848.. Greu lovit de turbulenţele lui 1848, renegat de nobilimea maghiară, dar şi de mulţi dintre românii alături de care jurase la Blaj, "Vasilică” Nopcea, fostul comite suprem al Hunedoarei şi omul cel mai puternic al re giu nii, se retrage definitiv din viaţa publică, pre ferând o viaţă liniş tită, la Deva, el, unul dintre ma rii aven turieri ai Ardealului.. Vechile sale fapte nebu neşti ar fi fost date, cu siguranţă, uitării, şi chiar legen da lui "Faţă neagră” ar fi dispărut cu generaţiile, dacă de monii trecutului nu l-ar fi ajuns din urmă, pe neaş tep tate, pe baronul Nop cea.. În 1860, cea mai mare editură din Pes ta scotea, cu mare tam-tam, ultimul ro man al celebrului pro zator ma ghiar Jó kai Mór.. Apărut în patru vo lu me, "Săr ma nii bogaţi”, po ves tea unui nobil arde lean ce devenea, noap tea, tâlhar la dru mul mare, se anunţa un "bestseller” garan tat.. Vestea despre car tea lui Jókai Mór a fă cut înconjurul impe riu lui, de la Viena până la Arad, Cluj şi Deva şi, în scurt timp, nu mai exista nici o în doială pentru nimeni: personajul "Faţă neagră”, baronul Hatzegy Lenart din cartea lui Mór, "cel mai bogat om din ţinutul Haţe gului”, care îi jefuia cu banda lui de tâlhari pe nobilii bogaţi din Ardeal, era chiar baronul Vasile Nopcea! Înspăimântătoarele le gende ale Haţegului deveniseră literatură în toată pu terea cuvântului, iar meşteşugitul scenariu imaginat de Jókai Mór era, pentru mulţi, con firmarea clară că baro nul Nopcea fusese, într-adevăr, acel "Faţă neagră” care, în urmă cu câteva decenii, băgase Haţegul în sperieţi.. Castelul Nopcea din Fărcădin, oferit de statul român generalului Berthelot, drept mulţumire pentru ajutorul acordat trupelor române.. Toate descrierile din roman, toate personajele care-l însoţeau, iubitele pe care le avea prin tot Haţe gul, întâmplarea cu colierul furat, descoperit la un bal la gâtul soţiei sale, toate confirmau bănuielile trecute ale oamenilor.. "Întâmplarea a făcut ca resentimentele şi denigrarea la care baronul Nop cea a fost supus din partea contemporanilor săi ma ghiari să se întâlnească cu talentul şi gustul pentru senzaţional al lui Jókai Mór, care a cules povestea în timpul călătoriilor sale în Ardeal.. Aşa s-a ajuns la faimosul personaj de roman «Faţă neagră», baronul-bandit”, susţine doctorul Dan Grecu, acreditând ideea, susţinută de unii istorici, că legendele pe seama baro nului Nopcea i se trag acestuia de pe urma cutezanţei sale de la Blaj, când şi-a afişat, deschis, ro mâni tatea.. Fostul castel Nopcea din comuna Berthelot, aparţinând Academiei Romane, renovat recent, din bani europeni.. Baronului nu i-au căzut deloc bine popularitatea ex tra or dinară pe care car tea a avut-o în epocă şi nici felul în care era pri vit de lume, după citirea aces teia.. Nopcea i-a in tentat autorului ro ma nului, Jókai Mór, două pro cese pentru calom nie, luptând pâ nă la capăt ca să-şi apere onoarea.. Avea să piardă, însă, am bele pro cese.. Pe 18 ianua rie 1884, Jókai Mór declara, solemn şi pu blic, ca şi cum ar fi do rit să pună capăt pen tru totdeauna spe culaţiilor provocate de romanul său, că "nu există nici o ase mănare între perso na jele din «Săr manii bogaţi» şi vreo per soană în viaţă”.. Ştia bine ce spune Jókai Mór: baronul Vasile Nopcea, marele aven turier al cărui nume devenise sinonim cu "Faţă neagră”, se stinsese din viaţă, la 90 de ani, cu exact şase zile mai înainte, pe 12 ianuarie 1884!.. Fără mască.. Afişul filmului maghiar "Sărmanii bogaţi", ecranizarea romanului scris de Jókai Mór.. Puţini l-au mai văzut la faţă pe baronul Nopcea după 1848, după ce s-a retras la Deva, şi încă mai puţini după toată nebunia cu apariţia romanului lui Jókai Mór.. Memorialistul Francisc Hossu-Longin a avut acest privilegiu, când l-a însoţit pe George Bariţiu la o întâlnire cu vechiul său prieten revoluţionar de la Blaj.. A fost o întâlnire memorabilă, care ne dezvăluie un Nopcea octogenar, uman şi emoţionat, departe de imaginea de zbir din legende.. ".. înăuntru, în mijlocul odăii, pe un fotel mare, se vedea figura impunătoare a bătrânului baron.. Când ne-a văzut (pe mine şi Bariţiu) că urcăm treptele, bătrânul octogenar îşi ridică bra ţele şi, îmbrăţişând pe moşucul nostru, esclamă româ neşte: «Dragă Ba ritz! De mult nu ne-am văzut!Îţi mulţămesc că ai venit să mă cercetezi!», apoi l-a sărutat pe ambele feţe ale obra zului şi a început a plânge cu hohot.. Blazonul familiei Nopcea, una dintre cele mai importante familii nobiliare româneşti din Ardeal.. Tot astfel şi George Bariţiu, nu-l mai slobo zea din braţe, şi apoi a început a plânge şi el ca un copil.. În viaţa mea nu mi s-a dat un moment atât de emoţionant, vă zând pe acei doi bătrâni, pe care îi ştiam că cine sunt - cum se aşază lângă olaltă ţinându-se de mâini, încât părea că nu se vor mai despărţi”.. La anii senectuţii, baronul Vasile Nop cea trăia într-un cerc de elită, în care cu greu puteai intra şi din care lesne ieşeai, dacă afla, cumva, că citiseşi "Sărmanii bogaţi”.. Îi ura profund pe cei care văzu seră cartea şi nu ascundea asta nimănui, sporind astfel controver sele legate de persoana sa.. Unei singure persoane îi ier tase, totuşi, faptul că ci tise cartea lui Jókai Mór: Mariei, soţia doctorului Balogh Pal, confidenta sa de suflet, pe care, ani la rând, o vizita, neapărat, de două ori pe săptămână.. Era o femeie cultă, distinsă, pe gustul baronului.. Ei i se "spo ve dea”, la ceas de seară, ei îi încredinţase toate doruri le, toate aventurile şi sufe rinţele vieţii lui.. Iar doam na Maria nu i-a trădat încrederea.. A păstrat până la sfâr şitul vieţii secretul greu de dus al destăi nui rilor sale.. Numai ea l-a cu noscut pe temutul "Faţă neagră” cu ade vărat.. Ciprian Rus.. Inapoi.. 202).. (.. Întâlnire pe internet.. Cum aţi ajuns la nunta de aur?.. Media 5,00 / 5 (2 note).. Popularitate.. 4,68 %.. Trimite prin Yahoo! Messenger.. Recomanda unui prieten prin e-Mail.. Expeditor.. Destinatar.. Aboneaza-te la newsletter.. Sex:.. M.. F.. Tipareste articolul.. Nu exista comentarii.. Daca nu aveti un cont, va puteti inregistra.. aici.. !..

    Original link path: /2012/1027/societate-37/legenda-lui-fata-neagra-15300
    Open archive

  • Title: Despre Moşul Gheorghe şi pustnicia albă - Spiritualitate - Numarul curent - Formula AS
    Descriptive info: Moş Gheorghe între doi călugări.. Locul gol de pe prispă.. Chiar şi tăcerea lor spune ceva - o tăcere din care poate ieşi, la un moment dat, o vorbă în stare să despice lumea;.. să o clatine din temelii.. Nu sunt nici mulţi, nici puţini.. Sunt doar aleşi, ca înţelepţii de pe vârful Athonului, care nu se cu nosc între ei şi nu schimbă nicio dată mistica cifrei de 7, aşteptând doar ca, atunci când moare unul, imediat să îi ia locul altcineva.. Degeaba căutăm un cuvânt care să li se potrivească.. Bătrânii nu sunt nicicum.. Stau în cămăruţa lor mereu curată, privesc pe fereastră şi cu getă.. Stau şi aşteaptă să mergem după ei, să-i căutăm şi, la nevoie, să le cerem sfatul, aşa cum a făcut părin tele Cleopa cu avva Paisie Olaru, înainte de a accepta greaua povară a stăreţiei, iar bătrânul a răspuns înţe lept, cu o simplitate de început de lume: "Dragul tatei, să fii ca şi cum n-ai da şi ca şi cum n-ai lua! Nu te bucura când te-or pune şi nu te supăra când te-or scoate ! Fă ascultare şi lasă-te întru toate în voia lui Dumne zeu, că o să fie bine!''.. Bătrânii nu se mai grăbesc nicăieri.. Bătrânii sunt nişte oameni schimbaţi.. Îşi schimbă felul şi adânci mea gândului, aşa cum îşi schimbă mersul, hrana şi privirea, devenind tot mai eterici, mai spirituali.. La un moment dat, ca luaţi de o pală de vânt, dispar.. Tră iesc lângă noi, dar nu-i mai vedem.. Ne vorbesc, dar nu mai avem răbdare să aflăm ce vor să spună.. Le sim ţim cu adevărat prezenţa abia când pleacă dintre noi, când le descoperim cu mirare locul gol lăsat pe prispă.. Abia atunci ne amintim întrebările pe care n-am mai apucat să le punem.. Abia atunci observăm aura strălucitoare ce le înconjoară tâmplele şi ne în chi năm pios la amintirea lor, înţelegând, în sfârşit, că sfinţenia e poruncă tuturor, şi pentru a o obţine, nu-ţi trebuie nici haine de călugăr şi nici hrană pustni cească.. Părintele Stăniloae.. Îţi trebuie dragoste şi zâmbet pentru toate, aşa cum îşi amintea părintele Petroniu că era mama lui - "chip de sfântă în pervaz, slabă sărăcuţa şi cu lacrimi în obraz”; bătrâna care, de câte ori întâlnea pe uliţă o văduvă sau o femeie ceva mai în vârstă decât ea, nu se lăsa până nu-i săruta mâna cu evlavie, în semn de cinstire, măcar pentru anii şi suferinţele pe care le avea în plus faţă de ea.. Părintele Stăniloae le spunea acestor oameni sim pli şi curaţi: "harismatici”, spre deosebire de părintele Nicolae Steinhardt, care îi numea "călugări ai pustni ciei albe”.. În capul listei, ca o confirmare că şi oamenii obişnuiţi pot fi sfinţi, părin tele Stăniloae îl punea pe Moş Gheorghe Lazăr - ciobanul duhovnic, mireanul cu tărie de stareţ, oglinda curăţiei şi a bunului simţ ţărănesc, la care venea până şi marele monah Ioani chie Moroi, stareţul de la Si hăstria.. Venea să ceară sfat şi să se lase certat, asemenea lui Pai sie Olaru, care, locuind cu Moşul opt ani în pustinicia Râpei lui Co roi, de lângă mânăstirea Sihăstria, spu nea: "Oricât m-am străduit, nu l-am putut în nimic ajunge din urmă.. Acest bătrân cu plete rete zate şi albe m-a întrecut în toate - fie muncă, fie rugăciune”.. Călugării ciobani.. Când citeşti cele scrise despre Moşul Gheorghe te cutremuri, gân dindu-te că un om fără carte, un slu jitor al oilor şi vitelor necuvân tătoare, a ajuns să uimească prin vorbele lui până şi pe cei mai mari învăţaţi ai vremii.. Te cutremuri, des coperind un om care surâde ca un copil în singura fotografie ce-i mai păstrează înfăţişarea, alături de doi călugări tineri.. Moşul strălu ceşte, indiferent lângă cine ar sta.. Un om simplu şi direct, ca un oftat scos din adâncul sufletului.. Un mis tic vizio nar, care a pornit să-şi caute originile credinţei în Ţara Sfântă, unde a decis cu legământ ca toată viaţa să meargă desculţ şi fără nimic pe cap.. Ieromonahul Paisie Olaru.. Trebuie să fi fost un spectacol să-l vezi pe Moşul Gheorghe cum apărea în toiul iernii pe uliţele din Piatra Neamţ, cu cojoacă pe umeri, desculţ şi cu aburi plutind deasupra creştetului său răvăşit şi cărunt, încă din fragedă tinereţe.. Dormea într-o chilioară încropită în turla bisericii domneşti a lui Ştefan cel Mare din Piatra Neamţ.. N-avea pat, n-avea pernă sau aşternut şi fu gea cât putea de oameni, dar ei îl strâmtorau şi-l sufocau cu proble mele lor lumeşti, până ce bătrânul o lua la fugă spunând: "Mă iertaţi.. Acu' mă grăbesc la drăguţele de catisme.. Mă aşteaptă la poartă şi nu mai pot zăbovi”.. Ştia Psaltirea pe de rost.. Ştia Ceasurile şi Sfânta Liturghie.. Ştia molitve şi paraclise, rugăciuni de mulţumire şi dezle ga re, în orice situaţie.. Nu avea nevoie de nici o carte.. Purta cu el, în minte şi în cămara inimii, toată teologia şi tot scrisul acestei lumi.. Avea în primul rând rugăciunea cea curată şi făcătoare de sine.. Rugăciunea sfinţilor şi a mona hilor înveşmântaţi în alb.. *.. Nici n-ai fi zis că venea direct din lume; că a fost cândva căsătorit şi tată a cinci copii.. Asemenea Apos to lului Pavel pe drumul de la Emaus, Moşul Gheor ghe s-a oprit din mers, năucit de un glas care l-a cutremurat din rărunchi, l-a preschimbat şi l-a făcut să nu mai fie nici o clipă ceea ce a fost înainte.. S-a trezit în schimb  ...   va muta în curând la Domnul.. Greu era să-i uiţi înfăţişarea.. Pustnicul era înalt, cu un chip senin şi luminos, ce răspândea multă sfinţenie şi pace.. Avea ochii albaştri şi vioi, barba albă şi nu prea mare, capul descoperit şi părul lăsat pe spate.. Îmbrăcă min tea lui era compusă dintr-o singură haină, un fel de dulamă împletită de mâinile sale din lâna căzută de la oi prin pădure.. Mijlocul era încins cu o sfoară groasă,.. iar în picioare nu avea încălţăminte.. Nu avea nici toiag, nici traistă, ci purta în mâini doar un şirag de metanii făcut din boa be roşii de măceşe.. Tot aşa i-a apărut părintelui Teodul, pentru a-l învăţa despre cele şapte trepte ale postului şi cele şapte feluri de posti tori: carnivorii (chiar dacă se înfrâ nează uneori, nu vor spori niciodată în rugăciune), vegetarienii (de la ei încep treptele cele aspre ale postului), păscătorii, fructiferii, cerealierii, mân cătorii de hrană uscată (doar câţi va pesmeţi înmuiaţi în apă cu sare şi puţin oţet, asemenea sihaştrilor de pe Valea Nilului) şi, ultima treaptă, cea a asceţilor desăvârşiţi, care nu se hră nesc decât cu Sfânta Împărtăşanie şi mana lui Dumnezeu.. "Nevăzuţii” nu sunt mulţi, dar apar când trebuie, aşa cum se în tâmplă uneori prin pădu rile Atho sului, unde, în caz că un pelerin rătăceşte drumul spre mânăstire, "pustnicul ne vă zut” iese din ascun zătoarea lui şi, de la distanţă, fără să scoată măcar un singur cuvânt, îndreaptă braţul sau cârja spre direcţia bună de urmat.. La noi, în România, se zice că ar mai fi câţiva, deşi părintele Ioanichie a murit convins că stirpea "Ne văzuţilor” s-a stins odată cu Pustnicul Ioan din munţii Si hlei.. Nu avea cum să ştie de uce nicul lui Sandu Tudor, avva Zosima de la mânăstirea Rarău, care s-a stins de curând, prin 2007.. Dacă ar fi avut cu noştinţă de el şi ar fi căutat să-l vadă, părintele Ioani chie s-ar fi cutremurat, cu sigu ranţă.. După zecile de ani ale pust niciei, avva Zosima ară ta ca o vâlvă taie.. Era o sălbăticiune cu părul din cap crescut roată îm prejur până la pământ, încât (o spun cei puţini care l-au cunoscut) nici faţa şi nici ochii nu i se mai vedeau.. Gârbo vit cu totul şi abia păşind cu picioarele goale pe ascuţişul pietre lor, se odih nea uneori într-o mică grotă; alteori, prin pădure sau sub o stâncă anume.. Nu făcea focul iarna niciodată şi nu se gândea la mân care decât în cele câteva zile din vară când punea la uscat bureţi, urzici, măcriş, podbal şi frăguţe, pen tru a avea iarna muietură cu ceva apă alături.. Slab, numai pielea şi oasele, s-a arătat fratelui Ioan şi maicii Taisia, pentru a le pro roci cu un an înainte mu tarea lui la cele veşnice.. Va muri aşa cum a spus şi va fi găsit de cei doi, mirosind fru mos a tămâie şi mir, cu Psal tirea în mână şi zâmbetul pe buze.. Îl vor în gropa, după voia pustnicului, într-un loc neştiut de nimeni, cu regretul că nu i-au putut trece pe cruce nici numele, nici vârsta, aflată din cele câteva acte ferfeniţite pe care le mai avea asupra lui - 129 de ani fără câteva zile!.. *Încet, tăcut şi pe nesimţite, ne mor bătrânii.. Se duc în raiul lor încărcat de flori, de linişte şi multă duioşie.. Pleacă sub privirile noastre grăbite şi indiferente.. De la un timp încoace, nu ne mai pasă că trăiesc sau nu printre noi şi nici nu vrem să auzim măcar povestea ultimilor eremiţi ai Bucovinei (Zinon, Nazarie sau Zosima), ascunşi în munte încă din 1959, din vremea prigoanei comu niste.. Nu ne mai impre sionează bulgarul Dobrev, care a cerşit toată viaţa ca să ridice singur o catedrală la Sofia, cum nu ne mai uimeşte Moşul Gheorghe, cu întreaga lui călătorie ini ţiatică la Ierusalim, iar de Ioan Lumânărică, cerşetorul îngropat în pridvorul bisericii ieşene Tălpari, ca un mare ctitor domnesc, nici n-am auzit.. Habar n-avem de Ioanichie Moroi - venit din lume şi călugărit cu toată familia la Sihăstria.. Parcă ne-am săturat să mai auzim de ciobani teologi, precum Cleopa şi Paisie Olaru.. De învăţaţi şi scriitori ce s-au nevoit tot restul vieţii în chilia gândului şi a contemplaţiei dumne zeieşti: Sandu Tudor, Nicolae Steinhardt, Zoe Dumi trescu Buşulenga.. Ni se pare ciudat ca un biet preot să devină savant ca Dumitru Stăniloae, pictor, ca Arsenie Boca, sau muzi cian, precum Cucuzel, şi greu accep tăm ca marele Iorga să aducă omagiu public unui analfabet ca Ioan de la Tutova, care, desculţ şi plin de zdrenţe, umbla din sat în sat, din casă-n casă, pentru ca apoi să lase tot ce a strâns la poarta săracilor cu mulţi copii.. Unul câte unul, bătrânii noştri dispar.. Se retrag în tăcere şi cu teamă să nu facă nimănui supărare.. Chiar şi când trăiesc sub ochii noştri, nu-i mai vedem.. Le simţim cu adevărat prezenţa abia când pleacă dintre noi, când le descoperim cu mirare locul gol lăsat pe prispă.. Nici nu bănuim măcar că, aşa singuri şi nepu tincioşi cum par, bătrânii sunt reazemul acestei lumi.. Ei sunt sarea pământului.. Ei dau vieţii gust, înţelep ciune şi simplitate.. Fără ei, am fi obligaţi să rein ven tăm la nesfârşit lumea.. Să retrăim mereu aceleaşi gre şeli şi păcate.. Fără ei, am fi de două ori mai săraci, mai trişti şi lipsiţi de speranţă.. 538).. Media 5,00 / 5 (1 note).. 5,99 %..

    Original link path: /2012/1027/spiritualitate-39/despre-mosul-gheorghe-si-pustnicia-alba-15307
    Open archive

  • Title: Cum aţi ajuns la nunta de aur? - Asul de inima - Numarul curent - Formula AS
    Descriptive info: Doamna cu pălărie neagră.. PAGINA CITITORILOR.. - Cititorii răspund invitaţiei noastre de a-şi povesti biruinţele maritale.. Nunta de aur este, cu adevărat, o victorie.. Chiar dacă drumul spre ea este greu şi anevoios -.. "Noapte eternă, dragul meu”.. Visam să plec din urbea mea natală, "oraşul pensionarilor”, cum era numit pe atunci.. M-a cucerit oraşul din ilustrată! În tâmplarea face să cunosc, peste câţiva.. ani, într-o gară mică, un bărbat din acel oraş.. Sau poate erau, dar starea mea sufletească nu mă lăsa să le văd.. Părinţii soţului meu nu prea mă plă ceau, visaseră o altă partidă pentru fiul lor.. Am luptat mult cu mine, n-am vrut să fiu învinsă.. În fiecare an căutam evadări în spaţii libere doar pentru noi.. Marea era marea mea iubire.. Mergeam în mici excursii, urcam cu telefericul şi ne simţeam minunat doar noi doi.. Timpul a lucrat în favoarea mea.. Anii au trecut şi părinţii lui au murit.. Singura dezamăgire este că n-am putut avea copii.. Am îmbătrânit singuri.. A venit revoluţia, soţul meu a devenit şomer, nu-l mai angaja nimeni, era prea bătrân la 58 de ani.. Ne-am chinuit mult, toată viaţa, cumpărând un apartament cu foarte multe rate, ducând o viaţă modestă, pentru că nu avea cine să ne ajute.. La 60 de ani a reuşit să se pen sioneze.. Eu lucram încă.. Am fost amândoi buge tari, în domenii diferite, cu salarii mici.. Dar nu sim ţeam sărăcia.. Iubirea noastră a supravieţuit tuturor în cercărilor, eram amândoi sentimentali şi romantici, chiar dacă timpul ne transformase în personajele din poezia lui Minulescu: "În oraşul unde plouă de trei ori pe săptămână, un bătrân şi o bătrână, două jucării stricate, merg ţinându-se de mână”.. Era foarte atent, îmi dăruia flori mereu, mici atenţii şi felicitări în versuri, cu diferite ocazii.. El era Moş Nicolae, era Moş Crăciun! Ce mult îmi lipsesc toate astea! Cât de brusc a venit umbra peste viaţa mea.. Soţul meu s-a îmbolnăvit grav.. Au urmat internări în spitale, operaţii, multă suferinţă şi tristeţe.. Pe vremea aceea, aveam un Teckel bătrân care-l aştepta la uşă, dar după ce soţul meu a venit acasă după pri ma inter na re, căţeluşul s-a stins.. Presimţise, poate, ceva.. În 2011, soţul meu s-a operat ultima dată.. De atunci a început declinul.. Având imunitatea prea scăzută, a "câştigat” o hepatită, dar n-am tratat-o din timp, nu ieşise la analize.. "Mânuitorul de marionete".. În 2012, ne-am sim ţit amândoi foarte rău.. Ne-am internat la spital în acelaşi timp.. Eu m-am operat de colecist acut.. Am stat doar 4 zile.. El a mai rămas.. Hepatita îi distru sese ficatul, slă bise foarte mult, nu mai avea pu tere.. A venit acasă.. Plângeam mereu când îl ve deam cum ajun sese.. El n-a ştiut niciodată ce are.. Nu i-am spus.. Am apucat să aniversăm 38 de ani de căs nicie, "cea mai tristă”, cum a spus el.. După o săp tămână, s-a stins.. A murit acasă.. Eu i-am închis ochii, eu i-am şters ulti mele lacrimi.. O durere imensă pentru mine, pe care n-am cu vinte s-o exprim, o trăiesc doar.. De atunci, sufletul meu plânge necontenit.. Merg me reu la mor mântul lui, îi îmbrăţişez crucea şi îi sărut nu mele scris pe ea.. Seara ies la balcon şi privesc în direcţia cimitirului şi îi şoptesc "Noapte eternă, dragul meu!”.. Durerea şi singurătatea mă ma cină.. Încerc, dar nu cred că pot trăi fără el.. Cu lacrimi în ochi, acum, la finalul vieţii, spun că iu birea există şi dincolo de moar te.. Cu o condiţie: să n-o tră dezi.. ELEDOR.. Faţa nevăzută a soarelui.. În ziua de 16 mai 2011, eram cu soţul meu în oraşul în care el îşi trăise adolescenţa ca elev de liceu.. Plecasem pe  ...   fără să o impună sau să discute despre ea; nu au existat nici un fel de probleme între noi pe această temă.. De altfel, în co lectivul cu care lucra, i se spunea "Sfântul”.. Locul lui de muncă era de gradul zero în ce priveşte riscul de in cendiu.. Tot timpul a avut această sabie deasupra capului.. Eu lucram în secţie cu mediu toxic şi utilaje sub presiune, care m-au determinat în timpul ve rii să port părul strâns.. Nu mi l-am mai des făcut niciodată.. Am rămas aşa până în ziua de azi.. Sâmbăta eram tot la datorie, iar şi du mi nica, de multe ori, nu era a noastră, fiind soli citaţi să mergem.. la muncă fără a fi plătiţi.. Aca să, mi-am însuşit, cum era şi firesc, sarcina de mamă, soţie şi gospodină.. Viaţa intimă dintre noi a fost pe un loc mai puţin important.. Valo rile în care credeam erau cinstea, încrederea şi înţelegerea, ele ne-au ajutat să devenim o fa milie liniştită şi prosperă.. Şi apoi a sosit şi ziua pensionării.. Soţul meu s-a pensionat în 1982, în anul când fiica noastră îşi începea activitatea în Şantierul Naval din Galaţi, iar eu în 1983, când urma să îmi iau în serios rolul de bunică.. Dar ceea ce ne preocupă mai presus de orice în ultima vreme e sănătatea fiecăruia dintre noi.. În seninul vieţii de până acum se simte ceva ce ne nelinişteşte: odată cu anii, timpul ni se pare că trece mai repede, existenţa pare obo sitoare, suntem mai lenţi, nu mai avem răb dare, uităm dacă am luat me dicamentele, uităm nume de persoane cu noscute, denumirile unor obiecte, sau, mai bine zis, ni le amintim cu întârziere.. Începem să facem ceva şi ne trezim că ne-am apucat în acelaşi timp de altceva.. Dimineaţa, la sculare, nu mai am răbdare să pregătesc micul dejun, cum făceam cu atâta drag altădată, mă înfurii când văd că a uitat să ia medicamentele.. Uneori mai izbucneşte şi câte o ceartă între noi.. Viaţa ni s-a înăsprit.. Am tra versat o pe rioadă acută de iritare şi nemulţumire.. Nu mai aveam răbdare să fiu cea care invită la masă, mă con sideram în josită, femeia de serviciu a casei.. Mă gân deam foarte se rios dacă nu ar fi mai bine să ne gos podărim singuri, se parat, rămânând în aceeaşi casă.. Pe parcurs, soţul meu şi-a dat seama că trec prin tulburări su fle teşti şi a în ceput, câte puţin, să renunţe la preo cu pările lui separate şi să mă ajute la treburile care mă depăşeau.. Nu-l las să le facă pe toate.. Unele dintre ele nu se potrivesc cu un bărbat.. Am cedat planului iniţial de independenţă şi merg mai departe cu aceleaşi înda to riri pe care mi le-am asumat la începutul căsătoriei.. Dar nu mai este lumina aceea de la început.. Poate că şi plecarea copiilor a lăsat în casă un gol, pe care nu ne pri cepem să-l umplem, deşi ne stră duim să regăsim ar monia pier dută.. Dar în viaţa mea a apărut ceva nou: fri ca.. Dimineaţa, când nu îl aud că s-a trezit, mă duc în cameră cu o întrebare cumplită, care şi-a făcut loc de la o vreme în mintea mea.. Oare.. O întrebare care ne ur mă reşte pe amândoi, până în ziua când va veni finalul.. Şi totuşi, viaţa e mai puternică.. Deşi avem vârste îna intate (el 90 de ani în iulie, eu 84 de ani în decembrie) timpul nu ne ajunge, mereu avem ceva de făcut şi nu luăm în seamă că în orice clipă putem păşi pe drumul celor care nu mai sunt.. AURELIA.. Reproduceri după Alma Redlinger.. Cititor Formula AS.. 251).. 8,76 %..

    Original link path: /2012/1027/asul-de-inima-45/cum-ati-ajuns-la-nunta-de-aur-15303
    Open archive

  • Title: Băuturi ruseşti terapeutice - Medicina populara - Numarul curent - Formula AS
    Descriptive info: Nutriţioniştii zilelor noastre sunt de părere că exact aceste alimente hrănitoare şi să nătoase, precum şi băuturile lor preparate numai din pro duse naturale, din miere, cereale, condimente şi fruc te, îi ţineau pe.. ruşi departe de boli şi le prelungeau viaţa.. Cvasul - elixirul ruşilor.. Cea mai răspândită şi mai populară dintre băuturile tradiţionale în Rusia a fost şi încă mai este cvasul.. Con sumat atât de ţărani, de militari şi călugări, cât şi de curtenii şi membrii familiei imperiale, această băutură nu lipsea de la nici o masă ori sărbătoare, fiind conside rată aproape miraculoasă.. Preparat din pâine (de secară, orz, grâu), din fructe (pere, cireşe, lămâi), din fructe de pădure (afine, coa căze, zmeură, mure), cvasul poate fi socotit un pana ceu, ce previne şi tratează boli ale sistemului car dio vascular, reglează funcţionarea tractului gastro in tes tinal, stopează înmulţirea agenţilor patogeni.. În timpul Primului Război Mondial, febra tifoidă a făcut adevărate ravagii în Europa, principala cale de trans mitere a cumplitei boli fiind apa.. Medicul militar rus Vasili Sotnikov a descoperit că în cvas bac te riile tifoide şi paratifoide mor.. Astfel, bău tura a fost introdusă, în loc de apă, în toate spitalele, bolniţele şi lazaretele, iar pentru soldaţi a devenit obligatorie.. Fiind consistent şi foarte hrănitor, în anii cumpliţi de foamete, cvasul a sal vat milioane de oameni de la moar tea prin inaniţie.. În iernile teribil de ge roase, con ţi nutul bogat în vitamine al băuturii i-a imunizat pe ruşi, forti fi cându-le organismul.. Iar în verile arză toare, când mun cile câmpului deve neau un chin, cvasul, răcoritor şi to ni fiant, reîmprospăta forţele şi îmbună tă ţea performanţa mun cii, revi gorând trupul trudit al muji cului.. "Chiar şi cel mai prost cvas este de 100 de ori mai bun decât cea mai pură apă!,” spuneau ţăranii ruşi.. Cvas energizant.. Ingrediente.. : jumătate de pâine de secară (pesmet), 3 l apă, 25-30 g drojdie, 3-5 lin guri zahăr (în funcţie de cât doriţi de dulce), jumătate de pahar cu stafide.. Mod de preparare.. : Pesme ţii se pun într-un borcan şi se toarnă peste ei apă fiartă.. Pentru ca borcanul să nu se spargă, se pune dedesubtul lui un cuţit mai lat.. Se adaugă trei linguri de zahăr şi se lasă la răcit.. Apoi se adaugă drojdia, se amestecă bine, se acoperă şi se pune într-un loc călduros.. După două zile, lichidul se stre coară, se adaugă restul de zahăr (dacă doriţi mai dulce) şi stafidele spălate.. Se lasă timp de o jumătate de zi, la temperatura camerei, apoi se toarnă în sticle, se astupă şi se pune la frigider.. După alte 24 de ore, se poate consuma.. Zaţul rămas se poate uti liza ca ferment, în locul drojdiei, pentru următorul cvas (la trei litri de apă se pun patru linguri de zaţ).. Za ţul se păstrează obli gatoriu la frigider.. Cvas alb.. Cvas.. În timpul fermentaţiei, în cvas se produce acid lac tic, care ajută digestia şi este recomandat ca stimu lent al secreţiei de lapte pentru femeile care alăptea ză.. În acest ultim caz, nu se recomandă să se depă şeas că o ceaşcă pe zi.. : câte 3 kg de malţ de secară, orz, făi nă de grâu, făină de hrişcă, 1,5 kg făină de secară, 50 g mentă, 20 g stafide.. : Cerealele se amestecă, adău gând treptat apă, până se obţine un aluat tare.. Se aşea ză într-un vas mare şi se toarnă 10-12 litri de apă clocotită.. Separat, se face o infuzie din 50 g de mentă şi un litru de apă.. Se amestecă bine, se adau gă 3-4 linguri de drojdie diluată sau zaţ de la cva sul anterior şi infuzia de mentă.. Se acoperă şi se lasă la cald pentru a fermenta.. După 2-3 zile, se stre coară, se toarnă în sticle, adăugând în fiecare câteva stafide şi se păstrează la frigider, în poziţie orizontală.. Cvas din mere.. Băut înainte de  ...   tifon şi se apli că pe piept seara, timp de o jumătate de oră.. Pentru boli renale.. La 3 litri de apă fiartă şi răcită, se pune un pahar de pulbere din coajă de plop tremurător, un pahar de zahăr şi o lingură de smântână.. Se lasă la fermentat timp de două săptămâni, după care se consumă câte 2-3 pahare pe zi.. Pentru ficat şi fiere.. Cvasul din sfeclă ajută la curăţarea ficatului de toxine, stimulează bila "leneşă” şi regenerează celulele hepatice după perioade de disfuncţii.. : 1 kg de sfeclă roşie (curăţată şi dată pe răzătoarea mare), 5 l apă, 10 g drojdie, 50 g de pesmet din pâine de secară, 150 g zahăr.. "Zbi tenşciki”.. : Se pune sfecla într-o cratiţă, se toarnă apă doar cât să o acopere, se adaugă zahărul şi se fierbe la foc mic, până se înmoaie.. Apoi, compoziţia se toarnă într-o altă cratiţă, cu restul de apă, şi se mai dă într-un clocot.. Se stinge focul, şi fiertura se lasă la răcit, până la o temperatură de 30-40 de grade.. După ce se strecoară, se adaugă pesmetul şi droj dia.. Se toarnă într-un borcan, se acoperă şi se lasă la fermentat, într-un loc căldu ros, timp de 4-5 zile.. * Indiferent de afecţiune sau.. de reţe ta de cvas alea să, este recomandat să se bea câte o ceaşcă, de trei ori pe zi.. * Cvasul este contraindicat în afec ţiuni precum ulcer peptic, gastrită sau colită.. Zbiten.. Preparat din apă, miere, mirodenii şi plante aro matice, zbitenul este o altă bău tură străveche rusească, cu proprietăţi curative.. În timpul iernilor ruseşti, lungi, cumplit de geroase, zbitenul era un ade vărat elixir, încălzind organismul şi alun gând bolile specifice ano timpului rece.. Pe timp de vară, se consuma în baia ru seas că, atât rece, pentru răcorirea trupu lui, dar şi cald.. În secolele trecute, se păs tra în samovare şi se putea cumpăra de la vânzătorii ambulanţi, aşa-numiţii "zbi tenşciki”, care forfoteau prin târ guri şi iarmaroace.. Zbitenul cald şi aromat este un ex ce lent antiinflamator, creşte imunitatea şi tratează bolile aparatului respirator.. Conţinutul de plante medicinale îi spo reşte calităţile terapeutice, calmând sistemul nervos, îmbunătăţind starea de spirit şi ameliorând insomniile.. Zbiten pentru boli sufleteşti.. : 150 g miere, 2 l apă, 100 g zahăr, 2-3 linguriţe sunătoare, 2 linguriţe mentă, 2 linguriţe muşeţel, 1 linguriţă scorţişoară, 1/4 linguriţă salvie.. : Mierea se di luează cu o cană de apă şi se pune la fiert, îndepărtând periodic spuma.. Se pa rat, zahărul cu o cană de apă se dau într-un clocot, după care se adau gă peste siropul de miere.. Se fierbe la foc mic, până ce siropul devine groscior.. În restul de apă (un litru şi jumătate) se pun toate celelalte ingre diente şi se fierb timp de 15 minute, într-o oală acope rită cu capac.. Apoi, infuzia se strecoa ră şi se toarnă peste siropul din miere şi zahăr.. Se con sumă câte o ceaşcă, seara, înainte de culcare, şi dimi neaţa, în loc de cafea.. Zbiten din zmeură pentru o viaţă lungă.. : 1 kg miere, 3 l apă, 0,5 l suc de zmeu ră, 1/2 cană de drojdie, scorţişoară.. : Mierea şi sucul de zmeură se fierb în apă circa două ore.. Se amestecă încontinuu şi se îndepărtează spuma periodic.. Se stinge focul şi se lasă la răcit la temperatura camerei.. Apoi se adaugă drojdia, diluată în apă caldă.. Se lasă peste noapte într-un loc călduros.. Dimineaţa, se toarnă într-un recipient de sticlă şi se pune într-un loc răcoros.. Se lasă la fer mentat timp de 25-30 de zile, după care se strecoară şi se depozitează la frigider.. Zbitenul din zmeură are proprietăţi anticancerigene şi este benefic în afecţiunile pulmonare şi oculare.. Se poate bea şi cald, dar cel mai bun este rece.. Se consumă după pofta inimii.. Natasa Galche.. 462).. 0.. Poieniţa cu trifoi.. Au nevoie de ajutor.. Media 0,00 / 5 (0 note).. 9,58 %..

    Original link path: /2012/1027/medicina-populara-77/bauturi-rusesti-terapeutice-15297
    Open archive


  • Archived pages: 1236