www.archive-ro-2012.com » RO » L » LEGMED

Choose link from "Titles, links and description words view":

Or switch to "Titles and links view".

    Archived pages: 69 . Archive date: 2012-07.

  • Title: Institutului National de Medicina Legala 'Mina Minovici' - ROMANIA - Home
    Descriptive info: .. Acasa.. Despre.. - Rapoarte anuale.. - Retea.. - Istoric.. - Definitie.. Contact.. Anunturi.. Evenimente.. Servicii.. Legislatie.. Pregatire.. Experti medico-legali.. Societate.. Cercetare stiintifica.. Achizitii.. Register & Log-in.. Adresa INML "Mina Minovici":.. Soseaua Vitan-Barzesti nr.. 9.. sector 4.. 042122 - BUCURESTI.. Telefon:.. 021 - 3321217.. 021 - 3321156 (centrala).. Fax:.. 021 - 3346260.. Biroul Achizitii:.. 031 423 0703.. Biroul serviciu personal:.. 031 423 0704.. Biroul Contabilitate-facturi:.. 031 423 0712.. Biroul decese:.. 031 423 0705.. Biroul eliberari certificate medico-legale:.. 031 423 0714.. Secretariat Psihiatrie:.. 031 423 0717.. Secretariat ADN:.. 031 423 0718.. Secretariat director general:.. 031 423 0713.. Registratura:.. 031 423 0708.. EVENIMENTE.. Raport Asupra activitatii retelei de medicina legala in anul 2011.. - 2012-05-23.. Informatii utile:.. - Certificatul medico-legal psihiatric.. - Testele ADN pentru cercetarea relatiilor de  ...   metodologia stiintelor medicale la domeniul juridic (se afla la granita dintre medicina si stiintele juridice).. Ea urmareste, in interesul justitiei, sa obiectiveze si sa evalueze la solicitarea organelor de justitie sau a partilor implicate aspectele medicale continute in spetele juridice cu privire la omul in viata sau cel decedat oferind un suport probatoriu stiintific expertal (probatiune biologica).. Expertiza medico-legala se regaseste procedural ca necesara in toate spetele juridice cu aspecte medicale precum si in toate cazurile medicale cu aspecte juridice.. Copyright 2008 Romanian Society of Legal Medicine.. All rights reserved.. created by.. cooz.. ro.. virtualizare vmware vsphere esxi server backup storage cablare structurata antivirus securitate firewall mail web dns.. trandafir trandafiri pomi fructiferi conifere brad brazi pin tuja tuia plante ornamentale vita de vie coacaze zmeura agrise..

    Original link path: /
    Open archive

  • Title: Institutului National de Medicina Legala 'Mina Minovici' - ROMANIA -
    Descriptive info: 1.. SOCIETATEA DE MEDICINA LEGALA DIN ROMANIA este o societate nonprofit cu caracter stiintific, profesional, care aduna la un loc pe toti membrii specialitatii de medicina legala din tara.. In cadrul societatii pot fi admisi cetateni romani si din afara acestui sistem (juristi, politisti, etc.. ) dar  ...   a fi dezbatuta in plenul intrunirilor periodice ale societatii si al acordului a cel putin jumatate dintre membrii sai.. Open.. 2.. Membrii de Onoare.. MEMBRII DE ONOARE AI SOCIETATII DE MEDICINA LEGALA.. 3.. Adresea de contact a Societatii de Medicina Legala.. 4.. Membri.. Membrii Societatii de Medicina Legala..

    Original link path: /?c=60&ops=60
    Open archive

  • Title: Institutului National de Medicina Legala 'Mina Minovici' - ROMANIA - Rapoarte
    Descriptive info: RAPOARTE ANUALE.. 2011.. Fisierul in format PDF continand Anexele Raportului asupra activitatii retelei de medicina legala in anul 2011:.. Anexa1.. Fisierul continand Raportul asupra activitatii retelei de medicina legala in anul 2011:.. format PDF.. Fisierul continand Raportul asupra activitatii retelei de medicina legala in anul 2010:.. Fisierul in format PDF continand Anexele Raportului asupra activitatii retelei de medicina legala in anul 2010:.. 2010.. 2009.. Fisierul in format PDF continand Anexele Raportului asupra activitatii retelei de medicina legala in anul 2009:.. Fisierul continand Raportul asupra activitatii retelei de medicina legala in anul 2009:.. Fisierul continand Raportul asupra activitatii retelei de medicina legala in anul 2008:.. Fisierul in format PDF continand Anexele Raportului asupra activitatii retelei de medicina legala in anul 2008:.. Anexa2.. 2008.. 2007.. Fisierul in format PDF continand Anexele Raportului asupra activitatii retelei de medicina legala in anul 2007:.. Anexe.. Fisierul continand Raportul asupra activitatii retelei de medicina legala in anul 2007:.. format PDF - 1.. 66 MB.. Fisierul continand Raportul asupra activitatii retelei de medicina legala in anul 2006:.. format PDF - 870 kB.. Fisierul in format PDF continand Anexele Raportului asupra activitatii retelei de medicina legala in anul 2006:.. 2006.. 2005.. Fisierele in format  ...   continand Anexele Raportului asupra activitatii retelei de medicina legala in anul 2003:.. Anexa 4.. Anexa 5.. Anexa 3.. Anexa 6.. Anexa 7.. Fisierul continand Raportul asupra activitatii retelei de medicina legala in anul 2003:.. format PDF - 748 kB.. Fisierul continand Raportul asupra activitatii retelei de medicina legala in anul 2002:.. format PDF - 478 kB.. Fisierele in format PDF continand Anexele Raportului asupra activitatii retelei de medicina legala in anul 2002:.. 2002.. 2000.. Celelalte fisiere de date si statistici vor fi disponibile in cel mai scurt timp.. Fisierul continand Raportul asupra activitatii retelei de medicina legala in anul 2000:.. format PDF - 196 kB.. Fisierul continand Raportul asupra activitatii retelei de medicina legala in anul 1999:.. format PDF - 211 kB.. Fisierele in format PDF continand Anexele Raportului asupra activitatii retelei de medicina legala in anul 1999:.. 1999.. 1998.. Fisierul continand Raportul asupra activitatii retelei de medicina legala in anul 1998:.. format PDF - 144 kB.. Fisierul continand Raportul asupra activitatii retelei de medicina legala in anul 1997:.. format PDF - 54 kB.. Fisierele in format PDF continand Anexele Raportului asupra activitatii retelei de medicina legala in anul 1997:.. Anexa 8.. 1997.. - inapoi sus -..

    Original link path: /?doc=1237824528
    Open archive

  • Title: Institutului National de Medicina Legala 'Mina Minovici' - ROMANIA - Retea
    Descriptive info: ORGANIZAREA RETELEI DE MEDICINA LEGALA.. Consiliul Superior.. ---.. Insitutul National de Medicina Legala Mina Minovici Bucuresti.. Insitutul de Medicina Legala Timisoara.. Insitutul de Medicina Legala Craiova.. Insitutul de Medicina Legala Iasi.. Insitutul de Medicina Legala Targu-Mures.. Insitutul de Medicina Legala Cluj.. Comisiile de Control si Avizare.. Comisia Superioara Medico-Legala.. NOTA: Faceti click pe dreptunghiul corespunzator institutiei pentru detalii.. INML - Institutul National de Medicina Legala "Mina Minovici" Bucuresti.. IML - Insitut Medico-Legal.. CCA - Comisie de Control si Avizare.. --- --- ---.. Judete arondate:.. Alba.. Bistrita Nasaud.. Cluj.. Maramures.. Satu Mare.. Salaj.. Sibiu','#A5B4C4', 150);" onMouseout="hideddrivetip();">.. Covasna.. Harghita.. Targu Mures','#A5B4C4', 150);" onMouseout="hideddrivetip();">.. Bacau.. Botosani.. Braila.. Galati.. Iasi.. Neamt.. Suceava.. Vaslui.. Vrancea','#A5B4C4', 150);" onMouseout="hideddrivetip();">.. Dolj.. Gorj.. Mehedinti.. Olt','#A5B4C4', 150);" onMouseout="hideddrivetip();">.. Arad.. Caras-Severin.. Hunedoara.. Timis.. Bihor','#A5B4C4', 150);" onMouseout="hideddrivetip();">.. Arges.. Brasov.. Buzau.. Calarasi.. Constanta.. Dambovita.. Giurgiu.. Ialomita.. Ilfov.. Prahova.. Teleorman.. Tulcea.. Valcea','#A5B4C4', 150);" onMouseout="hideddrivetip();">.. In Romania, reteaua de medicina legala este organizata.. la nivel national si are o structura piramidala,.. fiind compusa din urmatoarele nivele de competenta:.. I) Institutul National de Medicina Legala "Mina Minovici" Bucuresti - unitate cu personalitate juridica în subordinea Ministerului Sanatatii.. Activitatea de medicina legala este coordonata.. , sub raport stiintific si metodologic, de.. Ministerul Sanatatii.. si de.. Consiliul Superior de Medicina Legala.. , cu sediul la Institutul de Medicina legala "Prof.. Dr.. Mina Minovici" Bucuresti.. are urmatoarea.. componenta.. :.. a) directorii institutelor de medicina legala;.. b) profesorii de medicina legala din tara;.. c) seful comisiei de specialitate al Colegiului Medicilor din România;.. d) 3 medici legisti din diferite servicii de medicina legala judetene, numiti prin ordin al ministrului sanatatii;.. e) presedintele comisiei de specialitate a Ministerului Sanatatii;.. f) un reprezentant al Ministerului Sanatatii, numit prin ordin al ministrului sanatatii;.. g) un reprezentant al Ministerului Justitiei, numit prin ordin al ministrului justitiei;.. h) un reprezentant al Ministerului Public, numit prin ordin al ministrului justitiei;.. i) un reprezentant al Ministerului de Interne, numit prin ordin al ministrului de interne.. Directorul General.. al Institutului de Medicina Legala "Prof.. Dr.. Mina Minovici" este, de drept,.. presedintele Consiliului Superior de Medicina Legala.. În caz de indisponibiltate, el poate fi înlocuit de unul din directorii institutelor de medicina legala, desemnat de presedintele Consiliului superior de medicina legala.. Directorul General.. Mina Minovici" si.. directorii institutelor de medicina legala.. din centrele medicale universitare.. sunt numiti prin ordin al Ministrului Sanatatii.. are urmatoarele.. atributii.. a) coordoneaza activitatea de medicina legala, din punct de vedere stiintific si metodologic, impreuna cu Ministerul Sanatatii, în vederea asigurarii unei practici medico-legale unitare pe întreg teritoriul tarii;.. b) studiaza si interpreteaza anual, morbiditatea si mortalitatea medico-legala, si informeaza despre aceasta Ministerul Sanatatii, Ministerul Justitiei, Ministerul Public si Ministerul de Interne;.. c) initiaza studii de criminologie si alte studii interdisciplinare de interes social si medico-legal, la nivel national;.. d) sprijina, prin mijloace specifice, activitatea medico-sanitara;.. e) propune Ministerului Sanatatii componenta nominala si modul de functionare ale Comisiei superioare medico-legale si ale comisiilor de avizare si control al actelor medico-legale;.. f) adopta, în termen de 30 de zile de la data constituirii, regulamentul propriu de organizare si functionare.. Consiliul Superior de Medicina Legala se întruneste semestrial sau ori de câte ori este necesar, la cererea presedintelui sau a cel putin o treime din numarul membrilor sai.. Institutul National de Medicina Legala "Mina Minovici" Bucuresti.. colaboreaza cu.. Ministerul de Justitie.. ,.. Parchetul General.. si cu.. Ministerul de Interne.. Instanta stiintifica suprema.. este constituita de.. Comisia Superioara Medico-Legala.. (formata din membri de diferite specialitati - medici legisti, chirurgi, ortopezi, neurochirurgi, microbiologi etc).. este.. compusa.. din urmatorii membrii permanenti:.. a) directorul general al Institutului de Medicina Legala "Prof.. Mina Minovici" Bucuresti;.. b) directorul adjunct medical al Institutului de Medicina Legala "Prof.. c) directorii institutelor de medicina legala din centrele medicale universitare;.. d) sefii disciplinelor de profil din facultatile acreditate din cadrul centrelor medicale universitare;.. e) seful disciplinei de morfopatologie a Universitatii de Medicina "Carol Davila" Bucuresti;.. f) 2-4 medici primari legisti, cu experienta în specialitate, desemnati de directorul general al Institutului de Medicina Legala "Prof.. Mina Minovici:.. La lucrarile Comisiei superioare pot fi cooptati, în functie de specificul lucrarilor, profesori - sefi  ...   sanitare, la cererea lor, cât si prin analiza unor probleme constatate cu ocazia desfasurarii activitatii de medicina legala;.. h) propun Consiliului superior de medicina legala masuri corespunzatoare în vederea asigurarii, din punct de vedere metodologic, a unei practici unitare în domeniul medicinii legale pe întreg teritoriul tarii;.. i) avizeaza functionarea, în conditiile legii, a agentilor economici care desfasoara activitati de îmbalsamare si alte servicii de estetica mortuara.. In cadrul institutelor de medicina legala din centrele medicale universitare, precum si în cadrul Institutului de Medicina Legala "Prof.. Mina Minovici" functioneaza.. Comisii de avizare si control al actelor medico-legale.. Comisia de avizare si control al actelor medico-legale din cadrul institutelor de medicina legala din centrele universitare este compusa din:.. a) directorul institutului de medicina legala din centrul medical universitar respectiv;.. b) 2-4 medici primari legisti cu experienta în specialitate, desemnati de directorul institutului de medicina legala.. La lucrarile Comisiei de avizare si control al actelor medico-legale pot fi cooptati, în functie de specificul lucrarilor, profesori - sefi de disciplina, din diferite specialitati medicale.. Directorul institutului de medicina legala din centrul medical universitar este presedintele Comisiei de avizare si control al actelor medico-legale.. Componenta nominala si modul de functionare ale Comisiei superioare medico-legale si ale comisiilor de avizare si control al actelor medico-legale se aproba prin ordin al ministrului sanatatii, la propunerea Consiliului superior de medicina legala.. Comisiile de avizare si control al actelor medico-legale din cadrul institutelor de medicina legala examineaza si avizeaza:.. a) actele de constatare sau de expertiza medico-legala, efectuate de serviciile de medicina legala judetene, în cazurile în care organele de urmarire penala sau instantele judecatoresti considera necesara avizarea;.. b) actele noilor expertize efectuate de serviciile medico-legale judetene inainte de a fi transmise organelor de urmarire penala sau instantelor judecatoresti.. III) Servicii medico-legale judetene.. Functioneaza in orasele resedinta de judet fiind subordonate, din punct de vedere administrativ, directiilor de sanatate publica.. Serviciile medico-legale judetene pot organiza Cabinete medico-legale in localitatile mai importante din judetul respectiv sau pot decide numirea unui medic de alta specialitate ca medic legist delegat (temporar).. Serviciile de medicina legala judetene au urmatoarele atributii principale:.. a) efectueaza expertize si constatari medico-legale din dispozitia organelor de urmarire penala sau a instantelor judecatoresti, precum si în cazurile de deficiente în acordarea asistentei ori in cazurile in care, potrivit legii, sunt necesare expertize medico-legale psihiatrice;.. b) efectueaza orice alta expertiza sau constatare medico-legala, în cazul în care se apreciaza ca aceasta nu poate fi efectuata de cabinetul de medicina legala;.. c) efectueaza, cu plata, examinari medico-legale, la cererea persoanelor interesate, precum si orice alte lucrari medico-legale, cu exceptia celor care intra în competenta cabinetului de medicina legala;.. d) efectueaza noi expertize medico-legale, cu exceptia celor care intra în competenta institutelor de medicina legala;.. e) pun la dispozitie catedrelor de medicina legala din universitatile de medicina si farmacie, în conditiile prevazute de dispozitiile legale, de deontologia medicala si de reglementarile privind drepturile omului, materiale documentare, cadavre, tesuturi si alte produse biologice necesare procesului didactic;.. f) pun la dispozitia Institutului de Medicina Legala "Prof.. Mina Minovici" si a institutelor de medicina legala materiale necesare pentru cercetarea stiintifica;.. g) contribuie la ridicarea nivelului de acordare a asistentei medicale din unitatile sanitare, comunicând organului ierarhic superior al acestor unitati deficientele constatate cu ocazia desfasurarii activitatii de medicina legala;.. h) participa, la cererea institutiilor sanitare si a Colegiului Medicilor din România, la lucrarile comisiilor de ancheta, instituite de acestea si contribuie, atunci când diagnosticul este incert, la clarificarea cauzelor care au provocat vatamarea integritatii corporale, a sanatatii sau decesul bolnavilor.. IV) Cabinetele de medicina legala.. Au urmatoarele atributii principale:.. a) efectueaza orice expertiza si constatare medico-legala, din dispozitia organelor de urmarire penala sau a instantelor judecatoresti, cu exceptia celor ce intra în atributiile serviciilor de medicina legala;.. b) asigura, cu plata, efectuarea examinarilor medico-legale, la cererea persoanelor interesate;.. c) asigura, cu plata, efectuarea altor lucrari medico-legale.. In prezent exista 11 Cabinete medico-legale subordonate situate in urmatoarele orase orase sau municipii neresedinta de judet: Lugoj, Cimpulung-Arges, Comanesti, Fagaras, Petrosani, Sighetul Marmatiei, Medias, Cimpulung Moldovenesc, Radauti, Barlad, Onesti.. --- ---- ---..

    Original link path: /?doc=1237818506
    Open archive

  • Title: Institutului National de Medicina Legala 'Mina Minovici' - ROMANIA - Istoric
    Descriptive info: Medicina legala in istorie.. In lume.. Cronologic exista 3 perioade istorice:.. O perioada veche care a durat cateva mii de ani pana in secolul 16; in aceasta perioada medicina legala nu era separata de anatomie patologica si chirurgie , neexistand tratate sau experti specializati.. A doua perioada, intermediara, cu incepere in secolul 17 caracterizata prin studiu sistematic, dezvoltare stiintifica, separarea specialitatii si evidentierea indivualitatii sale, aparitia expertilor medici legisti; etapa este initiata in Italia cu raspandire europeana ulterioara.. A treia etapa, recenta, moderna, incepe o data cu secolul 20 avand ca repere importante descoperirea in anul 1901 a grupelor sanguine (Landsteiner) si a profilului ADN (amprenta genetica) in 1985 (sir Alec Jeffreys).. Perioada veche.. Antichitatea.. Cele mai vechi dovezi care atesta colaborarea medicilor cu justitia dateaza din antichitatea cea mai indepartata.. Babilon.. In Codul lui Hamurabi (rege al Babilonului intre anii 1728-1686 i.. e.. n.. ) se remarca elemente de raspundere medicala, precizind si sanctiunile pentru greseli in interventiile terapeutice.. India.. Legile Manu cu valori eugenice si de sanatate publica.. Folosirea otravurilor era pedepsita ca si a unor abuzuri sexuale.. Martorii bauti, obositi, cu deficiente psihice nu erau acceptati in instante.. Egipt.. In codurile de legi ale Egiptul antic era prevazuta necesitatea examinarii de catre moase a femeii gravide condamnate la moarte, aminindu-se pedeapsa pina dupa nastere (daca graviditatea era confirmata).. Legile egiptene pedepseau aspru avortul; se considerau drept vicii grave unele perversiuni sexuale.. La evrei.. In Talmud se mentioneaza ranirile, omuciderile, sinuciderile, sarcina, constatarea mortii, perversiunile sexuale, semnele virginitatii, violul, pubertatea, sterilitatea etc.. Persia.. Avortul criminal era sever pedepsit.. Exista o clasificare a leziunilor traumatice in 7 grupe incepand cu echimozele pana la plagile mortale care eraua aplicate atunci cand o persoana trebuia consultata dupa o agresiune.. China.. Documente medicale care atesta folosirea otravurilor dateaza din anul 3000 i.. C.. Hasisul era dat spre anestezie in chirurgie.. Grecia.. Atit medicina greaca cit si cea romana, cunoscind bolile psihice au aratat felul cum puteau fi trasi la raspundere penala anumiti bolnavi mintali.. Autopsiile in general nu erau effectuate intrucat se considerau corpurile ca fiind sacre.. Se cunosteaua insa otravuri precum cucuta (sinuciderea lui Socrate).. Hipocrate vorbea despre mortalitatea plagilor in aforismele sale.. Aristotel a fixat momentul definirii vietii fetale la a 40 zi dupa conceptie.. Roma.. In Digestele lui Iustinian (secolul al VI-lea) se formuleaza parerea ca medicilor este mai curind o judecata decit o marturie.. In secolul 600 i.. pe timpul imparatului Numa Pompilius se dateaza prima apreciere medico-legala referitoare la obligativitatea deschiderii abdomenului femeilor care mor in timpul nasterii pentru a salva copilul (cezariana).. Astfel au fost nascuti Scipio Africanul si Julius Cesar.. Lex Aquilla, 572 i.. , face aprecieri asupra mortalitatii prin plagi.. Tablele, cu precadere a XII-a (449 i.. ): "Nasterea unui om are loc intr-o perioada de 10 luni (n.. solare).. Adica o perioada de 300 zile ca durata extrema a sarcinii si deci tatal care era mort sau absent dincolo de aceasta perioada este in afara raspunderii paternale".. Aceasta durata este identical cu cea fixata 2000 de ani mai tarziu in codul Napoleonian.. Nu era voie sa se arda cadavre in incinta orasului sau la mai putin de 60 picioare de o locuinta.. Lex Cornelia a lui Sulla (138-78 i.. C) prevedea supravegherea prostitutiei, avortul interzis, sarcina confirmata numai dupa controlul facut de 5 moase.. Corpul lui Julius Cesar a fost expus in forum si a fost examinat de catre Antistius care a demonstrat ca numai una dintre cele 23 de plagi a fost letala.. Ea a penetrat toracele printre coasta 1 si 2.. La fel a fost expus si corpul lui Germanicus si Genucius.. Plinius cel batran (d.. 23-79) a scirs despre moartea subita, sinucidere, a stability ca menopauza apare la 40 ani si ca abilitatea de a concepe inceteaza la 50 ani.. Corpurile barbatilor plutesc pe apa cu fata in sus si a femeilor cu fata in jos, un mit mult timp pastrat.. Soranus (d.. 98-138) vorbind despre bolile femeilor nu face referire la himen, ceea ce ilumineaza societatea romana si viata sociala din Roma.. Sub imparatul Iustinian (d.. 483-565) in digeste se scrie:"Medicii nu sunt martori obisnuiti si ei pun la dispozitie judecati mai degraba decat marturii".. Se recunoaste pentru prima data necesitatea si rolul expertului intr-un proces.. Autoritatea lui Hipocrate si a lui Aristotel era dominanta in Roma.. Perioada premergatoare (de tranzitie): secolul 5-secolul 16 tarziu.. Secolul 5-secolul 16.. Legile barbarice.. In secolul 5, imperiul roman era in europa vestica dominat de popoarele germanice si slave, considerate barbare.. Este surprinzator ca tocmai aceste popoare au precizat rolul expertului si statutul sau.. S-a instituit wergeld o dezdaunare fata de victima si familia sa.. Lex Alemanorum ofera o descriere exacta a plagilor si a repararii prejudiciului sub raport civil.. Legea salica face aprecieri asupra avortului posttraumatic.. Codul vizigotic impune restrictii in practica medicala si pedepse medicului (ca si codul Hammurabi) in cazul in care pacientul moare.. Codul Bavarian adduce pedeapsa pentru avort.. Carol cel Mare (742-814).. pune sa se scrie Capitularies in sensul unificarii legislative a imperiului sau.. Se subliniaza necesitaeta informatieie medicale intr-un process, folosirea obligatory a medicilor pentru aprecieri medicale asupra plagilor, sinuciderii, violului, bestialitatii, infanticidului, divortului, impotentei.. Asizii din Ierusalim.. Era un cod de legi imaginat pentru regatul Ierusalimului de catre Godfrey de Bouillon.. Se referea printre altele la necesitatea autopsiei in orice crima.. Italia.. Roger II al Siciliei (1140) emana o lege care pedepseste sarlatanii si cere examinare medicala.. Frederick II in 1224 cere examinari publice medicale si reglementeaza invatamantul medical: varsta minima 21 ani, durata 5 ani dupa un studiu de logica 3 ani si un "rezidentiat" de 1 an dupa facultate.. Hugo de Lucca celebru chirurg, a depus juramantul de medic legist expert in 1249 si a dat marturii in fata tribunalului ecleziastic in caz de avorturi.. Papa Inocent III in 1209 accepta medici la curte care sa evalueze cu precadere plagile.. Papa Gregoriu IX, 1234, Nova Compilatio Decretalium cu referire precisa la problematici medicale si juridice in cz de cezariana, impotenta, casatorie, nulitate, nastere, abuz sexual, avort, omor, etc.. De asemenea in aceste Decretalii se cerea expres un medic expert in probara torturi.. Papa Gregoriu XII, 1582 adauga la cele precedente unele problematici de sexologie.. Expertiza medicala devine obligatorie si se precizeaza ca "medicul trebuie sa fie crezut in cadrul domeniului sau medical".. Franta.. Inca de pe vramea episcopilor de maine si Anjou existau experti medicali.. Referintele erau asupra plagilor in cadrul examinarii externe a corpului dar nu se practicau autopsii.. In 1374 se acorda dreptul la autppsie pentru Facultatea din Montpellier.. Germania.. In 1507 la Mainz sub auspiciile lui George print episcop de Bamberg se formuleaza cel mai complet cod penal si procedural de catre baronul von Schwartzenberg se va deveni Codul Bambergensis.. Bazandu-se pe acesta se promulga in 1532 Constitutio Criminalis Carolina un adevarat cod penal si procedural in care se precizeaza clar rolul medicului expert, statutul sau si necesitatea expertizei sale in cadrul unui proces.. Apar unele monografii in domeniu si medicin alegala capata germenii invidualitatii ca specialitate.. Bazandu-se pe o observatie a lui Galen se imagineaza testul plamanului respirat (Sonnenkalb, 1561) care va fi folosit pentru prima data de Schreyer in 1682.. Acest test va crea un real imbold specialitatii si rolului expertului si ramane in uz pana astazi desi cu unele limite.. Cel mai vechi document al medicinii legale universale este colectia Hsi-Yuan-Lu, in cinci volume, aparuta in 1247 in China, autorul fiind consilierul penal Sun-tsi.. Se ocupa de autopsii, traumatisme mortale si nemortale, asfixii, moartea subita si mortile survenite in cursul tratamentului prin acupunctura.. Titlul unui capitol: "Cum se spala nedreptatea" subliniaza rolul social al medicinei legale, iar "Instructiuni pentru autopsieri" precizeza metodologie si tehnica de autopsie.. Secolul 16 tarziu.. In 1575 Ambroise Pare publica "Des rapports et des moyens d'embaumer les corps morts", prima carte de medicina legala aparuta in Europa.. Adresindu-se medicilor, el le arata dificultatile profesiunii medicale si le recomanda sa fie obiectivi si "sa nu prezinte plagile mari ca mici si nici cele mici ca mari prin favoare sau altfel, pentru ca juratii (judecatorii) se consulta si judeca adesea dupa cum li se raporteaza".. Mai scrie "Moartea in urma ranilor sau impotentei sau pierderea vreunui membru".. Sylvaticus scrie in 1595 un tratat despre simulare.. In 1597 Methodus Testificandi a lui Condronchius se refera la experti in fata legii privind otravirile, plagile, probleme sexuale.. Din aceasta epoca dateaza lucrarea lui Fortunato Fidelis "De Relationibus Medicorum Libri Quator" care poate fi considerata ca primul tratat extins de medicina legala.. Pineau publica la Paris in 1598 un tratat despre virginitate si deflorare.. Perioada intermediara: secolul al XVII-lea -secolul 20.. Chirurgia Forensis a lui Cheloni in 1606.. Discursul asupra impotentei, Tagereau, in 1611, edictul din Nantes in 1603.. Primul medic insa care a folosit denumirea de "medicina legala" a fost italianul Paolo Zacchia, medic al papei Inocentiu al X-lea, consultant (expert) al tribunalului ecleziastic (Rota Romana), si savant multilateral (medic, poet, musician, pictor, preot).. Astfel intre 1621 si 1635 a scris la Roma 7 volume si apoi la Amsterdam alte 2 (1666) din, poate cel mai celebru tratat de medciina legala din toate timpurile, Questiones medico-legales.. Sunt abordate capitolele clasice ale medicinei legale la care anexeaza si 85 de pareri si decizii ale Rotei Sacre.. Alte denumiri folosite pentru desemnarea acestei specialitati (Medicina Forensis, Medicina Legalis, Medicina Legala, Medecine Legale, Legal Medicine, Forensic Medicine reflecta legaturile medicinei cu dreptul.. Exista si alte denumiri ca: Medicina Judiciara, Medecine Judiciaire, Medical Jurisprudence, Gerichtliche Medizin.. Acestea indica un domeniu mai restrins de aplicare a cunostintelor medicale in procedura judiciara (cercetare, ancheta, judecata) acoperind mai bine continutul activitatii concrete a expertizelor curente.. O alta grupa de denumiri indica o cale particulara de dezvoltare a medicinei legale, paralel cu obligatiile igienico-sanitare si administrative ale medicului: Medizinische Polizeiwissenschaft, Staatsarzneikunst, Politia medica.. Cristalizarea medicinei legale ca specialitate medicala de sine statatoare debuteaza cu obiceiul justitiei de a solicita ajutorul unor persoane cu experienta (moase, medici, chirurgi) pentru judecarea proceselor privind viata, integritatea corporala si sanatatea omului.. Ca psihiatru si medic legist C.. Lombroso a creat antropologia criminala bazata pe teoria falsa a criminalului innascut, neglijind rolul criminogen al mediului social.. In 1629 Inspectia ranilor mortale, Bernardus Suevus, Melchior Sebitz continua cu studii asupra virginitatii (1630) si a plagilor (1638), Michaelis in Germania care prezinta un curs de medicna legala la Universitatea din Leipzig (1650).. Universitatile evului mediu au constituit prin consiliile facultatilor de medicina primele organe de expertiza, fiind solicitate sa-si dea parerea in diverse probleme medico-sanitare din care unele aveau caracter medico-legal.. Praxis Criminalis in 1656.. Welsch in 1660 scrie un tratat asupra plagilor si a mortalitatii lor, devenind foarte cunoscut.. Valentini in 1701 Pandectae medico-legales, urmate de Novellae medico-legales scrieri ce vor fi incorporate in Corpus Juris medico-legale in 1722 prima carte care incearca sa puna in balanta opera lui Zacchias.. Prima revista de medicina legala apare in Germania in 1782 la Berlin publicata de Uden si Pyl.. Mari personalitati constituie Hencke, Mende dar mai presus de toti Johann Casper (1796-1864).. Timp de 40 de ani Casper a concentrat intreaga specialitate in jurul sau.. Cartea sa de capatai este fara indoiala Praktische Handlbuch der Gerichtlisen Medizin (1856) este unul dintre primele tratate moderne in domeniu.. Se infiinteaza catedra de medicina legala la Viena in 1804.. In 1875 la catedra ajunge Eduard Ritter von Hofmann (1837-1897) o mare personalitate in aceasta specialitate.. Se editeaza carti de diagnostic pe cadavru (J.. L.. Casper, 1858) precum si cunoscutele sale carti Atlas de medicina legala (E.. von Hofmann) si Lehrbuch der Gerichtlisen Medizin.. Sub conducerea sa Viena devine centrul de specialitate in Germania.. Aceasta orientare este continuata de A.. Haberda la Viena, F.. Strassmann la  ...   de la inceput catre probleme de medicina legala si toxicologie.. Dintre lucrarile stiintifice realizate in aceasta perioada trebuie citate in primul rind cele referitoare la moartea subita si pseudomoartea subita (1929), medicina legala aplicata la arta dentara in 1930, medicina legala si accidentele de circulatie, studii efectuate in 1927 si 1932, consecintele tardive ale traumatismelor cranio-cerebrale, aspectele psihanalitice si expertiza medico-legala (M.. Minovici si I.. Westfried).. In 1897 prin scindarea catedrei de psihiatrie si medicina legala detinuta de profesorul Alexandru Sutzu se creeaza o noua catedra independenta de medicina legala condusa de acelasi Mina Minovici.. Intre anii 1928-1930 prof.. Mina Minovici avea sa publice monumentalul Tratat complet de medicina legala in 2 volume rodul meditatiilor observatiilor si experimentarii personale in decursul unei vieti de om.. Intre 1919-1930 Mina Minovici a fost ales de patru ori decan al Facultatii de Medicina din Bucuresti, demnitate pe care a onorat-o printr-o rodnica activitate.. Mina Minovici a fost de asemenea primul director al Institutului Stomatologic de Perfectionare infiintat in 1929 la Spitalul Coltea din Bucuresti, institutie ce a jucat un rol deosebit in evolutia stomatologiei romanesti.. La intoarcerea in tara avea sa inaugureze primul institut - Morga orasului la 20 decembrie 1892.. Din 1898, frontispiciul cladirii, pe care era scris Morga orasului va fi schimbat cu cel de Institutul medico-legal.. Mina Minovici a condus institutul pina in 1932.. In 1913 au inceput o serie de lucrari de extindere care a fost intrerupte de primul razboi mondial, dar reluate si finalizate in 1924, institutul cuprinzind sali de expunere si conservare frigorifica a cadavrelor aduse la expertiza, sali de autopsie.. Medicina legala - Dux auxiliumque justitiae - conducatorare si in acelasi timp auxiliar al justitiei, a fost spiritul si crezul stiintific a unei cariere de exceptie.. Nicolae Minovici.. (1868 - 1941).. La Cluj, creatorul scolii romanesti de medicina legala a fost prof.. Nicolae Minovici, fratele si cel mai apropiat colaborator al lui Mina Minovici.. La numirea sa ca profesor la noua facultate romaneasca Nicolae Minovici era deja o autoritate recunoscuta in specialitate printre altele si prin sistemul de fotografiere postmortem premiat cu medalia de aur la expozitia internationala de igiena sociala Roma 1912.. Teza sa de doctorat Tatuajele in Romania este o premiera in literatura romaneasca de specialitate care arata importanta tatuajualui in practica medico-legala si a stabilirii identitatii.. In perioada sa clujeana, intre 1919-1932, Nicolae Minovici publica o serie de studii referitoare la procesul de autoliza, alcoolism, anomaliile congenitale ale inimii, osteologia medico-legala, precum si o remarcabila monografie de specialitate privind tehnica autopsiei medico-legale, aparuta in 1924.. Celebre in lume sint experientele intreprinse de Nicolae Minovici in 1904 privitoare la mecanismul mortii prin spinzurare.. El s-a supus unor experiente extrem de riscante spinzurindu-se timp de 6 pina la 10 secunde, cea mai lunga a durat circa 25 secunde.. El descrie simptomele ce preced moartea in astfel de imprejurari.. Experientele si concluziile la care a ajuns asupra mecanismului mortii prin spinzurare au fost acceptata de toata lumea medicala si reproduse in tratate de medicina legala straine, precum Lacassagne si Bokarius care reproduc integral in tratatele lor atit textul cit si figurile savantului roman.. In 1936, Nicolae Minovici va crea o prima structura de Societate de Medicina Legala din Romania pe care intituleaza Asociatia Medicior Legisti, percum si a unei reviste, Revista de Medicina Legala, o prima publicatie periodica de specialitate ce va apare trimestrial pina in 1940, publicare intrerupta de anii razboiului.. In 1937, Nicolae Minovici a organizat in calitate de secretar general, cel de al XII-lea Congres international de antropologie care s-a tinut la Bucuresti alaturi de profesorul Francis Iosif Rainer.. De asemenea Nicolae Minovici a desfasurat o bogata activitate in plan medico-social, fiind intemeietorul primei structuri de salvare din Bucuresti - Societatea Salvarea - 1906, a Spitalului de Urgenta in 1934 si a Scolii Samaritene din acelasi an.. Este de asemenea creatorul Muzeului de arta populara care ii poarta numele.. Mihail Kernbach.. (1895 - 1976).. Nascut in comuna Vidra, in 1895, jud.. Vrancea, Mihai Kernbach a urmat Facultatea la Iasi si Cluj.. Pentru deosebitele calitati de cercetator, Mihai Kernbach a fost remarcat de fratii Mina si Nicolae Minovici si retinut in invatamintul superior, astfel incit intre anii 1919-1921 a lucrat ca preparator la Catedra de Anatomie Patologica; in 1921 a devenit doctor in medicina; in 1923 a fost numit sef de lucrari la Catedra de Medicina Legala; in 1927 avind titlul de conferentiar a predat cursuri la Academia de Drept din Oradea, intre anii 1932-1951 a fost numit profesor la Catedra de Medicina Legala a Facultatii de Medicina din Cluj.. A indeplinit functia de decan intre anii 1945-1948.. In 1948 a devenit rector, functie din care a demisionat in 1950.. Dupa excluderea sa din partidul comunist in 1951, la recomandarea prof.. Parhon si a prof.. Rainer, a fost transferat la Facultatea de Medicina din Iasi unde a functionat pina in 1964.. Practician desavirsit, s-a implicat in rezolvarea celor mai dificile cazuri de crime si morti suspecte.. Ca expert, s-a remarcat prin curajul opiniei, rigoarea stiintifica si experienta practica; a apelat la metode variate, adecvate fiecarui caz, respingind rutina si transformind expertiza intr-o adevarata demonstratie stiintifica.. A fost numit medic legist al judetului Cluj in 1930, director al Institutului Medico-Legal Cluj intre anii 1946-1952 si al Institutului Medico-Legal Iasi intre anii 1952-1964.. A fost cooptat in echipe internationale de expertiza medico-legala, cum a fost comisia de clarificare a situatiei de la Katin.. Preocupat de prestigiul specialitatii fata de justitie, a largit sfera probelor obiective medico-legale prin aplicarea, din anul 1928, dupa experienta franceza, a noilor metode imuno-ereditare in filiatie.. Personalitate complexa, pedagog si practician, profesorul Kernbach a fost, intreaga viata, dominat de pasiunea pentru cercetare.. In jurnalul sau personal marturiseste ca inceputurile muncii de cercetare s-au datorat climatului de emulatie si efervescenta a Facultatii de Medicina din Cluj.. Au urmat, dupa cum exemplifica, 7 ani de cercetari asupra sistemului nervos placentar, 5 ani pentru histopatologia hipoxiei, peste 30 de ani in problemele judiciare ale avortului si caderii.. Particularitatile patologice medico-legale, variabilitatea relatiilor cauzale in medicina legala au fost sintetizate in Tratatul de medicina legala editat in 1957.. Ion Moraru.. (1927 - 1989).. Absolvent al Facultatii de Medicina din Cluj in anul 1953 cu diploma de merit (magna cum laude), a urcat toate treptele ierarhiei universitare, de la preparator la profesor sef de catedra.. Datorita remarcabilelor sale calitati de medic, dascal si om de stiinta a detinut functii importante in domeniul ocrotirii sanatatii si cercetarii stiintifice medicale: vicepresedinte al Consiliului Executiv al OMS, membru titular si vicepreseinte al Academiei de Stiinte Medicale, persedinte al Sectiei Romane a Uniunii Medicale Balcanice, presedinte al Societatii de Morfologie Normala si Patologica, presedinte al Comisiei Nationale de Microscopie Electronica, presedinte al Comisiei Nationale de Imunologie, membru al Academiei Internationale de Medicina Legala, expert in genetica umana al OMS, membru in Consiliul de conducere al Uniunii Internationale a Societatilor de Imunologie, membru de onoare al Societatii Franceze de Imunologie, membru in Consiliul de conducere al Asociatiei Internationale Medicii Lumii impotriva Razboiului Nuclear (I.. P.. N.. W), detinatoare a Premiului Nobel pentru pace in anul 1985 si multe altele.. Intre 1958-1973 destinul medicinii legale avea sa fie legat de profesorul Ion Moraru.. Domeniul in care profesorul Moraru s-a afirmat cu cea mai mare stralucire a fost cel al cercetarii bio-medicale.. El a fost cel ce a avut o contributie determinanta la dezvoltarea pe baze moderna a anatomiei patologice, la reintroducerea geneticii in cercetarea si practica medicale, in anii de trista amintire cind genetica se afla inabusita in dogmele miciurinismului, precum si la renasterea imunologiei in tara noastra.. Activitatea sa stiintifica, deosebit de valoroasa si bogata s-a concretizat in peste 350 de lucrari publicate in tara si strainatate, aducind contributii originale in domeniul anatomiei patologice, medicinei legale, geneticii si imunologiei.. In domeniul geneticii moderne sint de mentionat cercetarile referitoare la determinismul genetic al allotipurilor imunoglobulinelor umane precum si publicarea pentru prima oara in tara noastra in epoca postbelica a unei monografii de genetica moderna Introducere in Genetica Moleculara.. In domeniul imunologiei fundamentale si imunopatologiei s-a remarcat prin contributii deosebit de valoroase si originale care au constituit contributii romanesti la dezvoltarea aceste stiinte moderne.. Vladimir Belis.. (*1930).. S-a nascut in Bucuresti la 1 mai 1930.. A urmat cursurile Facultatii de Medicina Bucuresti in perioada 1948-1954.. Din 1959, imbratiseaza cariera universitara, parcugind toate etapele didactice, de la preparator pina la Profesor universitar in 1990.. Din acelasi an devine si seful Sef Catedrei de Medicina Legala al Facultatii de Medicina din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie Carol Davila.. Lista de lucrari publicate este impresionanta, cuprinzind patru monografii, cinci cursuri si manuale, 185 lucrari stiintifice publicate sau comunicate publicate.. Din acestea, reprezentind puncte de referinta pentru practica si cercetarea in Medicina Legala Romaneasca trebuie mentionate: Traumatologia mecanica in practica medico-legala si judiciara, Ed.. Academiei, Bucuresti, 1985, Aspecte toxicologice, clinice si medico-legale in etilism, Ed.. Medicala, Bucuresti 1988, Indreptar de practica medico-legala Ed.. Medicala, 1990, Investigatia microscopica in medicina legala, Ed.. Academiei, Bucuresti, 1993, lucrare care a obtinut premiul Academiei Romane in 1995, Ghid de urgente medico-judiciare, Ed Scripta 1998.. O mentiune cu totul speciala o merita monumentala lucrare Tratat de Medicina Legala, (2 volume, 2000 pagini) Ed.. Medicala, 1995.. Lucrarea, editata sub redactia Profesorului V.. Belis, cu valente enciclopedice si pluridisciplinare, constituie o sinteza a celor mai recente cunostiinte atit in medicina legala cit si in specialitatile medicale conexe.. Recunoasterea pe plan intern si international a meritele stiintifice deosebite s-a materializat prin obtinerea unor prestigioase titluri academice: Membru titular al Academiei de Stiinte Medicale din Romania (1973), Membru titular al Academiei Internationale de Medicina Legala (1973) Membru al Academiei de Stiinte din New York (1998), Membru al Academiei de Medicina Legala din S.. U.. (2000).. De numele profesorului Belis se leaga reinfiintarea in 1992 a Societatii Romane de Medicina Legala, dupa primul pas facut in 1936 de Nicolae Minovici, al carei presedinte este de la acea data si pina in prezent.. Profesorului Belis i se datoreaza de asemenea reaparitia in 1993 a Revistei Romane de Medicina Legala si succesul ulterior al acestei publicatii de circulatie internationala, apreciata si inclusa in cadrul marilor nomenclatoare internationale de specialitate, in paginile careia au fost publicate cu regularitate articolele unor autori din toate continentele.. De la aparitie si pina in prezent a asigurat functia de Redactor Sef.. In calitate de presedinte al Comisiei de Bioetica a Academiei de Stiinte Medicale Romane, a militat cu energie si perseverenta pentru a introduce in constiinta lumii medicale romanesti a problematicii eticii medicale, constituita in recent intr-o adevarata specialitate medico-filozofica, bioetica, devenind in 1998, membru (in calitate de reprezentant al Romaniei) al Comitetului de Bioetica (CDBI) al Consiliului Europei.. Tot in aceeasi directie, trebuie apreciate eforturile depuse in calitate de presedinte, in cadrul Comisiei de transplant al Ministerului Sanatatii pentru crearea cadrului etic, legislativ si organizatoric al prelevarii si transplantului de tesuturi si organe.. Merita mentionata de asemenea rolul activ jucat de Prof.. Vladimir Belis in calitate de presedinte al Comisiei de Bioetica si al Comisiei pentru Medicina Legala a Ministerului Sanatatii, cit si ca presedinte al Comisiei de Disciplina a Colegiului Medicilor Bucuresti.. A militat activ pentru sensibilizarea societatii civile si a organismelor de stat, asupra necesitatii coordonarii eforturilor in lupta impotriva traficului si consumului ilegal de droguri, devenind in 1994 Membru al Asociatie Romane de Lupa Impotriva Drogurilor (ARLID).. Poate cea mai importanta realizare a Profesorului Belis, in orice caz cea care a necesitat cel mai mare consum de energie si o perseverenta iesita din comun a fost conceptia Legii privind organizarea activitatii si functionarea institutiilor de medicina legala, a Regulamentului de aplicare al acesteia precum si a Normelor procedurale privind efectuarea expertizelor, a constatarilor si a altor lucrari medico-legale..

    Original link path: /?doc=1237833847
    Open archive

  • Title: Institutului National de Medicina Legala 'Mina Minovici' - ROMANIA - Definitie
    Original link path: /?doc=1237833997
    (No additional info available in detailed archive for this subpage)

  • Title: Institutului National de Medicina Legala 'Mina Minovici' - ROMANIA - Contact IML
    Descriptive info: CONTACT.. 9, sector 4, 042122 - BUCURESTI.. 021 - 3325008 (secretariat).. 021 - 6346534 (camera de garda).. Site web:.. www.. legmed.. e-mail:.. contact@legmed..

    Original link path: /?doc=1237834190
    Open archive

  • Title: Institutului National de Medicina Legala 'Mina Minovici' - ROMANIA - Anunturi
    Original link path: /?doc=8001
    (No additional info available in detailed archive for this subpage)

  • Title: Institutului National de Medicina Legala 'Mina Minovici' - ROMANIA - Evenimente
    Descriptive info: Preview.. Raportul Asupra activitatii retelei de medicina legala in anul 2011..

    Original link path: /?doc=8002
    Open archive

  • Title: Institutului National de Medicina Legala 'Mina Minovici' - ROMANIA - Servicii
    Original link path: /?c=1&ops=1
    (No additional info available in detailed archive for this subpage)

  • Title: Institutului National de Medicina Legala 'Mina Minovici' - ROMANIA - Legislatie
    Descriptive info: Legislatie.. Legislatie medico-legala (PDF).. -.. Full Text PDF.. LEGEA privind ORGANIZAREA ACTIVITATII SI FUNCTIONAREA INSTITUTIILOR DE MEDICINA LEGALA.. Legislatie in bioetica (PDF).. CONFIDENTIALITATE-SECRET MEDICAL.. LEGISLATIE.. Elemente de legislatie cu utilitate in medicina legala (PDF).. ASPECTE LEGISLATIVE PREVAZUTE DE CATRE DE PROCEDURA PENALA CU UTILITATATE MEDICO-LEGALA..

    Original link path: /?c=2&ops=2
    Open archive


  • Archived pages: 69