www.archive-ro-2012.com » RO » R » REPORTERECONOMIC

Choose link from "Titles, links and description words view":

Or switch to "Titles and links view".

    Archived pages: 263 . Archive date: 2012-07.

  • Title: Reporter Economic
    Descriptive info: .. Cu sustinerea:.. JFMSELECT.. Deutsch (DE-CH-AT).. Română (România).. Home.. Despre noi.. Arhiva.. Abonament.. Publicitate.. Contact.. Industriile comunicării după 22 de ani de la epoca (tăcerii) de aur.. De.. Mădălina Bălăşescu.. , Universitatea din Bucureşti.. şi.. Alexandra Dumitriu,.. managing partner.. Thinkship.. director editorial.. Reporter Economic.. Dacă de câţiva ani buni se poate face o delimitare clară între câmpul relaţiilor publice/publicitate şi mass-media, la nivel de sistem sau de business, în primii ani de după 1990, totul era amestecat: presa, PR-ul şi publicitatea erau domenii de activitate despre care se ştia că aveau legătură cu exprimarea liberă, cu opoziţia socială, cu contestarea politică, cu creativitatea şi cu intelectualii.. Citeşte mai mult: Industriile comunicării după 22 de ani de la epoca (tăcerii) de aur.. Interviu.. Iarba verde de acasă.. interviu, în premieră, pentru.. , cu ES, Oliver Grogan, Ambasadorul Republicii Irlandeze la Bucureşti.. Excelenţa Voastră, care erau lucrurile şi faptele pe care le ştiaţi despre români, în spatele aşa-zisei „cortine a informărilor oficiale”, înainte de a fi numit aici?.. În tinereţea mea, dar la un nivel superficial, am aflat despre România citind romanul „Dracula” al scriitorului irlandez Bram Stoker.. A fost fascinant pentru mine, dar nu îndeajuns pentru a-mi forma o părere despre adevărata România.. Dar, dincolo de asta, am devenit din ce în ce mai conştient de bogata moştenire istorică şi culturală a României.. Am devenit conştient de frumuseţea uluitoare a satului românesc.. În plus, având ca formaţie universitară studiul limbilor latine, sunt fascinat de trăsăturile unice ale limbii române ca prim reprezentant al familiei limbilor romanice.. Citeşte mai departe.. „Zona euro trebuie întărită prin măsuri foarte concrete”.. - consideră Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI –.. Anul 2012 este unul elecoral.. În aceste condiţii, cum vedeţi evoluţia economiei româneşti?.. Economia românească şi în anul 2012 va avea un trend crescător, ca şi în anul 2011.. Prognozele pentru acest an sunt îmbunătăţite faţă de prognoza anterioară.. Ne aşteptăm ca creşterea economică, în acest an, să fie undeva la 2%.. Sigur, această creştere economică pentru anul 2012 va avea o influenţă negativă din riscurile externe profunde care sunt în momentul de faţă, ceea ce probabil va conduce la o încetinire a exporturilor sau o menţinere a lor la nivelul actual.. Probabil, după anul agricol 2011 care a fost foarte bun, anul următor va avea o influenţă mai mică, dar clar cu elemente de o creştere graduală a cererii interne şi cu o atragere superioară de fonduri europene, unde creşterea economică poate fi undeva tot în jur de 2%, ca şi anul acesta.. Deci, România, ca şi alte ţări din zonă, trec printr-o perioadă complexă vizavi de riscurile puternice care pot să apară ca urmare a crizei din Europa de Vest.. În acelaşi timp, trebuie să menţionez că avem ancore bine stabilite pentru a încerca să facem faţă acestor eventuale riscuri în cazul în care ele s-ar produce.. „Propun statului român cât şi statelor  ...   şi de Uniunea Europeană sunt cu mult mai mari.. Astfel, România s-a angajat să recicleze 55 la sută din deşeurile din hârtie şi carton, până în 2013.. În cazul deşeurilor din sticlă, România vrea să recicleze, încă în acest an, 54 la sută precum şi 22,5 la sută din deşeurile din mase plastice.. Editorial.. Cover story.. Retrospectiva evenimente.. Piata de capital.. Analiza Bancara.. Analiza Macroeconomica.. European Economies.. Previziuni 2011.. Consilier de vacanta.. Calendar evenimente.. Consultanta juridica.. Retrospectiva 2011.. Arena internationala.. Profil de antreprenor.. Business ON AIR.. Curs Valutar.. REstart: Despre spectacolul economiei, noi începuturi şi alte asemenea dezgheţuri.. „În fiecare duminică, cu religiozitate, bunicul mă lua de mână şi mă ducea la Luvru.. Acolo obişnuia să zăbovească minute în şir în faţa vreuneia dintre lucrările expuse şi, pe când simţea că îmi pierd de tot răbdarea, îmi adresa aceeaşi obsesivă întrebare, schimbând doar numele artistului – Ia spune Daniel, ce crezi, este acesta un Picasso adevărat? Eu, ce puteam să spun?! Aveam doar 4 ani.. ”.. Sub presiunea crizei nesoluţionate.. Anul 2011 a adus pierderi mari investitorilor de pe bursele de la Bucureşti sau Frankfurt, iar 2012 nu vine deloc cu promisiunea recuperării măcar a unei părţi din pagubă, din cauza incertitudinii privind soarta zonei euro.. Pentru investitorii de pe Bursa de Valori din Bucureşti (BVB), 2011 este un an al pierderilor destul de serioase, dacă ne uităm la evoluţia indicelui BET, al celor mai lichide acţiuni care, de la începutul anului şi până la data de 20 decembrie, a marcat o scădere de aproape 18%.. Este al treilea an de randament anual negativ din istoria acestui indicator.. Dar, dacă cifrele nu arată deloc bine, cel puţin ultima parte a lui 2011 a adus o rază de speranţă, în condiţiile producerii unui eveniment istoric, îndelung aşteptat de investitori şi de brokeri deopotrivă, ridicarea pragului la societăţile de investiţii financiare, de la 1% la 5%.. „După ce ne pierdusem orice speranţă în urma numeroaselor amânări, iată că accesul investitorilor mari în capitalul SIF-urilor este mult mai permisiv acum, ceea ce va duce la efecte pozitive asupra preţurilor acţiunilor întregii burse, desigur nu imediat, ci în timp”.. , declară Răzvan Paşol, preşedintele companiei de brokeraj Intercapital Invest.. Aspecte practice privind inspecţia fiscală.. Florin Gherghel, Head of Tax Department Noerr Finance Tax SRL.. Cu siguranţă, un control fiscal v-a oferit un motiv de nelinişte, fie şi numai din cauza timpului pe care îl pierdeţi cu pregătirea informaţiilor cerute de echipa de control.. Dar un control fiscal înseamnă, de cele mai multe ori, discuţii în contradictoriu cu echipa de control din diverse motive care nu fac obiectul articolului de faţă.. Astfel, am încercat să vă oferim o privire de ansamblu asupra aspectelor principale care trebuie avute în vedere, în cazul unei inspecţii fiscale.. Copyright 2012 Reporter Economic.. Toate drepturile rezervate.. Made by.. MANCOS Computers Ploiesti.. - Webdesign, Webhosting, Consultanta IT" class="slickTip" target="_blank">MANCOS.. Powered by.. Joomla!..

    Original link path: /
    Open archive

  • Title: Reporter Economic
    Descriptive info: Startseite.. Über uns.. Archiv.. Abonnements.. Anzeigen.. Kontakt.. Nu exista traducere pentru materialul acesta.. Weiterlesen: Industriile comunicării după 22 de ani de la epoca (tăcerii) de aur.. Urlaubsberater.. Der Tourismus zur Zeit des Social Media.. „Wer nicht on-line ist, existiert nicht“ lautet die Devise vieler Werbetreibenden, die zur Kenntnis genommen haben, wie sich Smartphones und Social Media ausbreiten und darin eine einmalige Gelegenheit gesehen haben, das Paradigma der Marketingkommunikation zu erneuern.. Über 50% der Weltbevölkerung ist heute unter 30 Jahren alt und, wie eine Studie von Grunwald Associates und Forrester nachweist, beteiligen sich 96% der jungen Amerikaner an einem sozialen Netzwerk.. So kommt es, dass neueren Studien zufolge, die jungen Leute heute weniger fernsehen als die Erwachsenen.. Herausforderungen der rumänischen Abfallwirtschaft.. In Rumänien wird immer noch viel Müll produziert, trotz kostenpflichtiger Tragetaschen im Einzelhandel.. Das ist nicht unbedingt an den Müllbergen auf Seitenstraßen oder im Wald zu sehen – die sind nur ein anderes Zeichen eines fehlenden Umweltbewusstseins.. Zahlen sprechen da eine klarere Sprache.. So verursacht derzeit ein Rumäne im Durchschnitt 5 Kilogramm Abfall pro Woche.. In Rumänien leben etwa 21 Millionen Einwohner.. Nur die Hälfte der Haushaltsabfälle ist biologisch abbaubar.. Wie Andrei Orban, Vorsitzender des Recyclingverbandes Environ weiß, werden in Rumänien etwa 23 Prozent der Abfälle aus Papier- und Pappe recycelt.. Bei  ...   auch nicht, wenigstens einen Teil davon wieder wettzumachen, wegen der Ungewissheit über die Euro-Zone.. Für die Anleger an der Bukarester Wertpapierbörse (BVB) ist 2011 ein Jahr ziemlich ernsthafter Verluste, wenn wir die Entwicklung des BET-Index – der Index der zehn liquidesten Aktien - betrachten, der seit Jahresbeginn bis zum 20.. Dezember fast 18% verlor.. Es ist das dritte Verlustjahr in der Geschichte dieses Index.. Wenn diese Zahlen schon nicht gut aussehen, so hat das Ende 2011 einen Funken Hoffnung gebracht, durch ein von den Anlegern und Maklern lang erwartetes Ereignis: die Anhebung der Beteiligungsgrenze von 1% auf 5%.. „Nachdem wir nach zahlreichen Verzögerungen jegliche Hoffnung aufgegeben hatten, ist der Zugang zum Kapital der SIF für Großanleger nun viel leichter, was positive Auswirkungen auf sämtliche Aktienkurse haben wird – selbstverständlich nicht sofort, sonder mit der Zeit”.. , erklärt Răzvan Paşol, Präsident der Maklerfirma Intercapital Invest.. Praktische Aspekte zur Steuerüberprüfung.. Bestimmt hat Ihnen eine Steuerprüfung Grund zur Sorge bereitet, auch wenn nur wegen dem Zeitaufwand zur Vorbereitung der von den Prüfern angeforderten Informationen.. Eine Steuerprüfung bedeutet meistens gegensätzliche Gespräche mit den Prüfern, aus Gründen auf die wir hier nicht näher eingehen wollen.. Wir wollen Ihnen lieber einen Überblick über die wesentlichen Aspekte verschaffen, die im Falle einer steuerlichen Überprüfung zu beachten sind.. Alle Rechte vorbehalten..

    Original link path: /de.html
    Open archive

  • Title: Reporter Economic
    Original link path: /ro.html
    (No additional info available in detailed archive for this subpage)

  • Title: Arhiva
    Original link path: /ro/arhiva.html
    (No additional info available in detailed archive for this subpage)

  • Title: Reporter
    Descriptive info: Reporter.. Nr.. Nume.. Poziţie.. Email.. 1.. Emanuela Cretu.. Senior Editor.. Această adresă de email este protejată împotriva boţilor de spam.. Trebuie să activaţi JavaScript pentru a o vedea.. 2.. Maria Constantin.. Redactor Sef.. 3.. Adriana Neacşu.. Redactor.. 4.. Florin Barbuta.. 5.. Adrian Icătoiu.. Coordonator Departament evenimente şi marketing.. 6.. Andreea Florea.. Manager Proiecte, Evenimente.. 7.. Luiza Manea.. Asistent Marketing.. 8.. Ionut Ciprian Olaru.. Abonamente.. 9.. Luminiţa Dinculescu.. Secretariat..

    Original link path: /ro/contact.html
    Open archive

  • Title: Industriile comunicării după 22 de ani de la epoca (tăcerii) de aur
    Descriptive info: Fotografie de grup la punctul „zero” al democraţiei româneşti.. Puţină istorie.. După 1989, schimbarea regimului politic comunist îi făcea pe mulţi să viseze.. La prosperitate, la libertate, la creativitate, la produse „capitaliste”, la o viaţă mai bună.. Toată lumea credea în ceva, vroia ceva, era pasionată de ceva.. Poveştile şi amintirile acelor începuturi ale unei alte societăţi româneşti sunt multe, emoţionale şi încărcate de nostalgii.. Mulţi antreprenori şi profesionişti de mare calibru de astăzi, în orice domeniu, văd, acum, acele timpuri „zero” ca pe nişte timpuri „nebune”, de „haiducie” socială şi economică, în care puteai să faci absolut orice, pentru că acea vremea când, în orice direcţie te-ai fi uitat şi oricum ai fi luat-o, nu era nimic, nicăieri.. Doar câteva concepte sofisticate, despre care majoritatea românilor nu ştia ce înseamnă: piaţă liberă şi competitivă, valori democratice, economie liberală.. După 22 de ani, toţi românii au aflat „pe pielea lor” ce înseamnă asta.. La nivel structural, industriile comunicării publice şi sociale (mass-media, relaţii publice şi publicitate) îşi au şi ele rădăcinile în acele timpuri nebuloase şi au avut parte de evoluţii interesante în cei 22 de ani de libertate şi capitalism, după cum arată o analiză secundară a celor mai relevante date publice disponibile, de la statistici şi cifre de piaţă ale organizaţiilor publice şi private implicate în sistem, până la informaţii legislative şi articole din publicaţii specializate.. şi înapoi la realitate.. Industriile de PR şi de publicitate: în „terasa” de business a media.. Surse academice (I.. Drăgan) din aria sociologiei comunicării şi a ştiinţelor comunicării, dar şi informaţiile disponibile public din surse specializate consideră că o periodizare pertinentă, având drept criteriu principal caracteristicile de model din interiorul câmpului comunicării, arată în felul următor:.. a) 1990-1992: cea mai evidentă tendinţă este de „explozie” a presei scrise, existând atunci pe piaţă aproximativ o mie de publicaţii, în care erau implicaţi intelectuali, scriitori, jurnalişti care activaseră în fosta presă comunistă, experţi din zona academică, tineri fără experienţă, aspiranţi la profesia de jurnalist.. Conţinutul era orientat în cea mai mare parte politic, pro sau contra, polemic, profund pro-democratic, auto-celebrator: presa era considerată pe atunci ca un fel de „erou” al noii societăţi.. b) 1992-1996: presa rămâne principalul actor de comunicare, însă percepţia generală asupra acesteia se schimbă rapid, din cauza implicării politice, aducând o scădere dramatică de credibilitate, în special în cazul televiziunii publice.. Tot în această perioadă apar primele publicaţii naţionaliste (de tipul România Mare), jurnalismul senzaţionalist (Evenimentul Zilei), primele televiziuni private (Tele 7abc, ProTV).. Timid, îşi fac apariţia şi primele agenţii de relaţii publice şi de publicitate.. c) 1996-2000: este etapa presei specializate (în special, a presei economice şi a presei feminine), a primelor trusturi de presă (MediaPro Group, Ringier), a primelor interacţiuni de business dintre piaţa românească şi cea internaţională (CME, Ringier, WAZ).. Agenţiile de PR şi de publicitate capătă un impuls bun pentru dezvoltare, având pe piaţă un ProTV de un succes nebun şi, deja, informaţii venite din presa economică despre mediul de business românesc.. d) 2000-2007: cu ochii îndreptaţi spre UE în etapa de pre-aderare, începe să se structureze o piaţă a industriilor comunicării, în sensul economic general al termenului, iar acumulările realizate într-un prim deceniu de dezvoltare relativ confuz se tranformă într-o piaţă structurată cu o evoluţie dinamică, ascendentă, de construcţie, în care fiecare categorie de jucători are un rol bine definit, o bază de acţiune profesională acumulată în special prin experienţele de piaţă, o imagine clară asupra pieţei şi asupra competitorilor.. Este perioada statisticilor pozitive cu evoluţii pronunţat ascendente.. Din nou, televiziunea rămâne primul jucător de pe piaţă, cu aproximativ 50 de canale, sute de licenţe locale active, « absorbţia » a peste 70% din bugetele de media şi preţuri medii de 2000-3000 de euro pentru un spot de 30 de secunde.. Perioada în care marile trusturi de presă (CME, Intact Advertising, Ringier) nu dau nici o şansă jucătorilor independenţi, mici, în care informatizarea activităţilor devine un fapt general.. Se poate spune că de-abia acum avem de-a face cu caracteristicile evidente ale profesionalizării industriilor, trecându-se de la faza boemă, creativă, la faza « marketing ».. e) 2008-2010: În această etapă, se constată două « drivere » în tendinţele pieţei.. În sens negativ, cifrele de piaţă arată cum criza îşi arată colţii, iar presa scrisă, PR-ul şi publicitatea sunt primele afectate, în condiţiile aşteptării şi a prudenţei generalizate.. În 2008, piaţa de publicitate creşte faţă de anul anterior cu 40 %, de la 350 de milioane euro de la 500 milioane, presa scrisă îşi propune doar să supravieţuiască în condiţiile în care scade cu aproximativ 50 %.. Televiziunea « alunecă » încet, dar sigur, pe panta descendentă, înregistrând intrări mai mici cu 10 % în 2010 faţă de 2009, cu un total de 200 de milioane de euro şi reducând.. rate-card.. -ul la câteva sute de euro, negociabil, după situaţie.. Radiourile « îngheaţă » în proiect, doar câteva staţii centrale împărţind peste 80 % din bugetul de publicitate alocat pentru radio şi new media.. Este perioada falimentelor declarate sau mascate (.. Business Media Group Holding,..  ...   o uşoară creştere cu condiţia regândirii strategiilor şi reinventării abordării relaţiilor cu media.. 2011: „Estimările noastre arată că piaţa de PR a revenit cu 10-20% faţă de 2010.. Probabil că primele 15 agenţii de PR din România, cele care fac 80% din piaţa, însumează cifre de afaceri de peste 20 de milioane de euro în 2011.. Iar domeniul îşi va continua ascensiunea şi în 2012, când ne asteptăm la o creştere de aproximativ 10% faţă de 2011”, afirmă Hortensia Năstase, managing partner al GolinHarris Bucureşti, agenţie parte a grupului de comunicare Lowe.. (sursa: Wall-Street).. Publicitate, corporaţii,.. criză, mentalităţi, profesionalizare:.. glosar de termeni care au devenit sinonimi.. Modelul industriei de publicitate seamănă structural industriei de PR, doar că aici „cantităţile” sunt mai mari: piaţa principală numără câteva zeci de agenţii, însă cu adevărat importante în termenii de business sunt doar câteva.. Complementar, şi parte a sistemului, se numără şi agenţiile de cercetare a pieţei (până în 10 relevante) şi agenţiile de media planning (20-30 mai importante).. Clienţii: în ultimii ani, câteva industrii şi-au permis publicitate derulată prin agenţiile de publicitate de pe piaţă, iar acestea au fost, ca de obicei, companiile multinaţionale.. Cele mai importante industrii investotoare în publicitate rămân industria maşinilor, de telecomunicaţii, de HoReCa.. În termeni de cauză şi efecte, piaţa de publicitate „gravitează” în jurul mass-media, alături de celelalte două categorii importante de „sateliţi” comunicaţionali (agenţiile de PR şi agenţiile de media planning), depinde destul de mult de bugetele companiilor mari şi de pulsul general al economiei.. Conform unei cercetării realizate de Centrul de Cercetare si Consultanţă în Domeniul Culturii, în 2012 industriile creative au ajuns să aibă o contribuţie ridicată în economia României, mai mare sau comparabilă cu turismul, restaurantele, transporturile sau construcţiile.. Unul dintre domeniile aflate în pole position şi care dau tonul poziţionării României în avangarda aşa-numitului nou capitalism, cel creativ, este industria advertisingului şi chiar în acest domeniu a avut loc, recent, o premieră: un sistem tehnologic inovativ de prezentare şi de atragere a atenţiei publicitarilor şi beneficiarilor finali, introdus în România de compania Comunicacion Visual Dinamica.. Compania Comunicacion Visual Dinamica s-a lansat pe piaţa din România, pe 29 februarie, în cadrul mai sus-amintitei prime ediţii a Congresului Comunicatorilor, practic, un maraton de o zi, în sine o premieră, pentru industria de comunicare şi publicitate de la noi.. Unităţile mobile, care se pretează la o multitudine de customizări, în funcţie de storyboard-ul clientului, reprezintă, în fapt, o suită tehnică diversă, care include hidraulică şi robotică, tehnicitate, dar şi ingeniozitate în folosirea ergonomică a platformei autotrenurilor-suport, toate acestea agregând un adevărat ecosistem de prezentare, în regim de roadshow, a unui produs / serviciu.. COMUNICACION VISUAL DINAMICA este o societate mixtă, româno-spaniolă, care promovează o nouă formă de publicitate, diferită de publicitatea convenţională şi care beneficiază de resursele de know-how, tehnice şi umane ale unei societăţi din Spania, cu peste 15 ani de experienţă în campanii de promovare, cu o varietate mare de proiecte susţinute, ce au fost implementate pentru sectorul public şi privat şi care au plasat compania în top-ul companiilor europene experte în campanii de comunicare.. Pentru mai multe informaţii despre serviciile oferite, accesaţi.. www.. cvdinamic.. com.. Publicul românesc: între datul cu bobii şi zona Crepusculară.. Audienţele mari ale unor « lovituri » de media sau de formate media arată o mare receptivitate la originalitate a publicului românesc.. Însă, deşi există organizaţii specializate în măsurări specifice în relaţie cu piaţa industriilor de comunicare, acestea sunt de regulă monopoliste, fără a lăsa posibilitatea verificării cifrelor publicate.. Conform statisticilor generale socio-demografice (de menţionat că, luna viitoare, în aprilie, vom afla rezultatele celui mai spectaculos, în termeni datelor esenţiale, recensământ din ultimii 22 ani), în România există aproximativ 5 milioane de persoane active şi 6-7 milioane de pensionari, în timp ce 2-3 milioane de români au emigrat în străinătate în ultimii ani.. În relaţie cu cercetarea publicului într-un mod sistematic, este surprinzător că, de fapt, nu există studii naţionale neimplicate contractual în cercetarea publicului, pentru industriile comunicării.. În ultimii 22 de ani, nu s-a efectuat o cercetare naţională care să descrie un profil mai complex al consumatorului român de mesaje de comunicare.. Christine Lagarde, şefa Fondului Monetar avertiza pe finalul lui 2011, în timpul unei vizite istorice în China, că economia globală riscă să se confrunte cu un "deceniu pierdut", în condiţiile în care criza datoriilor suverane din Europa aduce o perspectivă nesigură, asupra economiei mondiale, dar şi asupra fiecărei economii naţionale, în parte.. Pe de altă parte, există voci ale unor economişti şi analişti (despre care.. Reporter Economic.. a scris şi va mai scrie) care susţin că, cel puţin pentru economiile emergente, cum este şi cazul României, primul deceniu al secolului, dar şi cele ce vin, reprezintă, în fapt, şansa unor evoluţii post-criză, de construire a unor poziţii geo economice, dominante.. Dacă acest lucru este chiar profeţie auto-împlinibilă, şi nu ţine de domeniul futurologiei , atunci industriile comunicării au, poate, şansa, epocală, de a se poziţiona, ca vectori de schimbare; sau, cel puţin, o vor comunica, în sine.. Surse :.. wallstreet.. ro.. aldaily.. bbc..

    Original link path: /ro/cover-story/105-industriile-comunicrii-dup-22-de-ani-de-la-epoca-tcerii-de-aur-.html
    Open archive

  • Title: Iarba verde de acasă
    Descriptive info: Scris de Dan Pavel.. Care sunt cele mai importante prerogative ale mandatului dumneavoastră în România, din relaţiile comerciale bilaterale?.. Premiza, aici, este redresarea noastră economică, care este dominată de exporturi.. O primă prioritate pentru mine, ca reprezentant al Irlandei în România, este îmbunătăţirea, în continuare, a relaţiilor economice dintre ţările noastre.. Aceste relaţii s-au dezvoltat remarcabil în ultimul an, nu în mică măsură datorită poziţiei Irlandei de gazdă europeană pentru câteva dintre cele mai mari corporaţii internaţionale din SUA.. Cu toate acestea, consider că este la fel de important să dezvoltăm pe piaţa din România exporturile de produse irlandeze, mai ales a produselor alimentare irlandeze renumite pentru calitatea lor deosebită în toată lumea.. Eforturile se vor concentra înspre promovarea şi consolidarea noilor relaţiile bilaterale, mai ales a celor derulate prin intermediul nou-înfiinţate asociaţii „Ireland –Romania Network”.. Excelenţa Voastră, traversăm o perioadă economică extrem de dură, de câţiva ani deja, cu dificultăţi care, cu greu puteau fi anticipate, înainte de 2008.. Cu ce fel de criză ne confruntăm de fapt şi care sunt soluţiile de redresare?.. Irlanda şi România se confruntă cu aceeaşi situaţie economică externă, care este dură aşa cum aţi spus.. În lupta pentru redresare economică, ambele ţări trebuie să facă faţă unor probleme comune, dintre care multe trebuie abordate la nivel european.. În ceea ce priveşte Irlanda, priorităţile noastre sunt redresarea economică şi stabilitatea financiară, creşterea competitivităţii economice internaţionale şi reconstruirea imaginii ţării la exterior.. Pentru a realiza toate acestea trebuie luate decizii dificile, iar guvernul Irlandei a luat deja o mare parte din ele.. S-au înregistrat multe progrese în ultimul an, inclusiv în ceea ce priveşte restructurarea şi recapitalizarea sectorului bancar.. Ne mai aşteaptă, însă, multe provocări, dar există o voinţă comună de a depăşi aceste provocări şi de a merge până la capăt.. Ne aflăm acum într-un moment în care atât structura politică europeană, cât şi statele suverane, sunt puse în pericol prin amânarea reformelor structurale financiare.. După părerea dumneavoastră, Pactul fiscal, adoptat recent la cele mai înalte nivele de decizie ale UE, poate fi o garanţie tehnică a faptului că situaţii precum cele ale Greciei nu se vor mai repeta în viitorul apropriat?.. Esenţa pactului fiscal constă în lucrurile pe care statele europene ştiu că trebuie să le facă şi pe care în orice caz au convenit să le facă.. Obiectivul major al Pactului Fiscal este menţinerea încrederii în pieţele financiare internaţionale care derulează operaţiuni în moneda Euro.. Acest aspect este vizat în toate demersurile noastre.. Cu privire la Pactul Fiscal, Irlanda a decis să organizeze un referendum naţional într-un exerciţiu democratic notabil de consultare a populaţiei.. Credeţi că exemplul Irlandei va fi urmat în curând?.. Recomandarea juridică primită de guvernul irlandez a fost  ...   mai relevantă pentru dumneavoastră?.. Ziua Sfântului Patrick are două valenţe principale pentru mine.. Pe de o parte, această zi marchează reafirmarea legăturii dintre diaspora irlandeză cu patria mamă – această legătură este vizibilă probabil cel mai bine în America de Nord, care găzduieşte o comunitate irlandeză foarte mare.. Pe de altă parte, această zi a căpătat semnificaţie şi pentru prietenii noştri din exterior, devenind un eveniment din ce în ce mai important pentru aceştia în ultimii ani.. Sărbătorirea Zilei Naţionale a Irlandei, în acest an, la Bucureşti, vizează în mare măsură consolidarea relaţiilor cu prietenii noştri români, al căror număr este din ce în ce mai generos.. Suntem încântaţi să aducem Irlanda în centrul atenţiei prin acest eveniment.. Cât din timpul dedicat mandatului dumneavoastră diplomatic va fi petrecut în deplasări pe teritoriul României?.. România este un teritoriu vast, cel puţin în comparaţie cu Irlanda, Bucureştiul fiind doar o parte a acestuia.. Voi dedica cât mai mult timp posibil consolidării legăturilor cu toate oraşele mari ale României.. Sunt încântat să spun că în puţinele săptămâni pe care le-am petrecut deja aici, am vizitat oraşul Cluj pentru a participa la distribuirea către familiile locale a celor aproximativ 145 de văcuţe irlandeze transportate cu avionul pentru a fi oferite în dar românilor, din partea poporului irlandez.. Aţi adus cu dumneavoastră vreun lucru sau obiect personal drag din Irlanda pentru a-l avea pe durata şederii în România?.. Un simbol foarte drag irlandezilor este crucea Sfintei Brigid, o cruce ţesută în paie.. Această cruce celtică, datând probabil din timpuri precreştine, simbolizează venirea primăverii şi renaşterea speranţei.. În 2008, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, Bill Gates a lansat ideea că o modalitate de depăşire a valului de criză ce va urma este adoptarea celei de-a treia căi a doctrinei economice, şi anume capitalismul creativ.. Credeţi că Irlanda şi România au unele avantaje din acest punct de vedere şi cum ar arăta viitorul din această perspectivă ?.. Am face bine să îl ascultăm cu atenţie pe Bill Gates.. Ideea lansată de acesta, şi anume urmărirea propriului interes de sorginte capitalistă, însă participând activ la binele societăţii, este creatoare şi îmi place să cred că ideile sale au început să aibă impact din 2008.. Ca în cazul multor altor realizări ale lui Bill Gates, a răspunde la nevoile celor mai săraci nu a fost un obiectiv transparent al strategiilor corporatiste.. În sens mai larg şi dincolo de graniţele filantropiei, Bill Gates a subliniat posibilitatea identificării de oportunităţi în locurile cele mai puţin probabile.. Cred că este o lecţie care trebuie învăţată atât de către afaceriştii români, cât şi de către cei irlandezi, care concurează pe o piaţă internaţională din ce în ce mai competitivă..

    Original link path: /ro/interviu/100-iarba-verde-de-acas.html
    Open archive

  • Title: „Zona euro trebuie întărită prin măsuri foarte concrete”
    Descriptive info: Scris de Maria Constantin.. Cum ne putem feri de un exces în cheltuirea banului public în 2012?.. Cred că bugetul de stat, aşa cum este construit cu un deficit foarte mic de 1,9% din PIB, are la bază un tip de comportament mai responsabil vizavi de cheltuirea banului public.. Este limpede că, în momentul de  ...   ban public este cheltuit este esenţial, de aceea cred că în 2012, din cauza resurselor limitate şi datorită acestei ţinte ambiţioase de 1,9% deficit bugetar, cheltuielile trebuie să fie bine dimensionate şi bine orientate către priorităţi care arată creştere, dezvoltare şi, nu în ultimul rând, cheltuieli care să ducă către o creştere de valoare adăugată..

    Original link path: /ro/interviu/76-zona-euro-trebuie-intrit-prin-msuri-foarte-concrete.html
    Open archive

  • Title: „Propun statului român cât şi statelor membre, să găsească fonduri pentru subvenţionarea producţiei de polibest”
    Descriptive info: De ce este polibestul un ecomaterial?.. Masele plastice se reciclau oricum, dar azbocimentul nu avea o altă modalitate de recuperare la nivel mondial decât prin îngropare în pământ.. Să ne gândim ce eşec reprezenta pentru omenire faptul că s-a produs atâţia zeci de ani azbociment, iar singura soluţie era îngroparea sa.. Soluţia mea este ca prin câteva  ...   să le reutilizăm.. În momentul de faţă se mai produce azbociment în Thailanda, Indonezia, India, China, Ucraina şi Republica Moldova.. În Uniunea Europeană s-a oprit producţia de azbociment din cauza faptului că, în procesul de producere a produsului, muncitorii sunt supuşi cancerului pulmonar sau azbestozei, boală profesională.. Varianta integrală în revista lunară de business Reporter Economic.. Abonați-vă acum!..

    Original link path: /ro/interviu/66-propun-statului-roman-cat-i-statelor-membre-s-gseasc-fonduri-pentru-subvenionarea-produciei-de-polibest.html
    Open archive

  • Title: Provocări ale managementul deşeurilor în România
    Descriptive info: Scris de Markus Kleininger.. Conform Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), în România sunt generate anual 5,67 milioane de tone de deşeuri aşa numite comunale, acestea fiind deşeurile gospodăriilor, ale agenţilor economici şi instituţiilor publice.. La aceasta se adaugă deşeurile colectate de pe spaţiile publice (pieţe, parcuri etc.. ) precum şi deşeuri de construcţii, câte 0,8 tone de fiecare clasă.. Numai 1 la sută din aceste deşeuri se reciclează.. Restul este dus la groapa de gunoi..

    Original link path: /ro/business-outlook/73-provocri-ale-managementul-deeurilor-in-romania.html
    Open archive

  • Title: Editorial
    Descriptive info: REstart: Despre spectacolul economiei, noi începuturi şi alte asemenea dezgheţuri.. Scris de Dan Pavel, Driver media Reporter Economic.. Citeşte mai mult: REstart: Despre spectacolul economiei, noi începuturi şi alte asemenea dezgheţuri.. Responsabilitate socială şi responsabilitate comunicaţională.. Scris de Conf.. Dumitru Borţun.. Opinia mea, bazată pe analiza îndelungată a procesului de globalizare şi a consecinţelor sale, este că asistăm la o criză profundă a unui tip de civilizaţie.. Nu traversăm o criză de supraproducţie şi nici una economico-financiară, cum cred unii analişti, ci asistăm la prăbuşirea unei civilizaţii, respectiv a civilizaţiei industriale, în care au trăit bunicii şi părinţii noştri, iar ieşirea din această criză se va face în zgomot de arme, cu multe lacrimi şi cu mari turbulenţe.. La urma urmei, se prăbuşeşte o placă tectonică a istoriei universale! Comunismul şi capitalismul au fost, de fapt, cele două feţe ale aceleiaşi medalii: civilizaţia industrială.. Căderea comunismul a fost un semnal că acest tip de civilizaţie se prăbuşeşte.. Comunismul s-a încheiat, se pregăteşte capitalismul.. Citeşte mai mult: Responsabilitate socială şi responsabilitate comunicaţională.. Anul 2011 sub lupă şi condei.. Am decis să nu începem noul an, înainte de a realiza o trecere în revistă a celor mai importante momente surprinse în paginile publicaţiei noastre pe parcursul anului 2011.. Cititorii constanţi vor avea un prilej de rememorare, iar cei mai noi o perspectivă a preocupărilor revistei noastre.. Împreună cu specialiştii din domeniu am abordat, în ediţiile de anul trecut, subiecte de interes pentru mediul business, identificate de echipa redacţională sau propuse de cititorii noştri.. Piaţa muncii din România – provocări şi perspective, exporturile româneşti – cheia relansării producţiei industriale, goana după aur, francizele înving criza economică, contextul european dictează creşterea economiei din România, au fost teme ale coverurilor analizate cu atenţie, sub lupa noastră din perspectivă editorialistică şi sub lupa specialiştilor din perspectivă economică.. Să reverberăm câteva dintre opiniile exprimate în paginile publicaţiei noastre.. Sinteza anului 2011.. Anul 2011 va intra în istorie ca anul crizei.. A fost o dublă criză, cea a datoriei suverane a statelor şi cea a monedei euro.. O provocare cu care lumea economică globală nu s-a mai întâlnit până acum şi care a pus sub semnul întrebării, pe de o parte, chiar funcţionalitatea sistemului economic de piaţa, şi pe de altă parte existenţa Uniunii Europene.. Efectele s-au resimţit atât în plan eonomic cât şi în cel politic.. Economic, criza a blocat consumul, a dus la creşterea francului elveţian, a dus la atingerea preţului maxim al gramului de aur.. Politic au căzut guverne, unele foarte importante.. În Spania guvernul Zapatero, în urma alegerilor anticipate, în Italia guvernul Berlusconi înlocuit interimar cu tehnocratul Monti şi în Grecia unde în locul lui Papandreou a fost aleasă soluţia tot tehnocrată Papademos.. Citeşte mai mult: Sinteza anului 2011.. Grecia versus Uniunea Europeană.. Ceea ce se întâmplă cu Grecia îmi aminteşte de un banc.. Bulă întârzie la şcoală şi învăţătoarea supărată îl întreabă de ce a întârziat.. Bulă îşi cere scuze şi spune că a ajutat o bătrână să treacă strada.. Şi ce ţi-a luat atâta timp - întreabă învăţătoarea.. Păi nu vroia să traverseze - răspunde Bulă.. Morala este simplă.. Bătrâna este Grecia, iar Bulă Uniunea Europeană.. După ce comunitatea europeană a decis reducerea datoriei Greciei cu cincizeci la sută şi stabilirea unui fond de garanţie de 1,5 trilioane de euro,  ...   Româno-Germană ne propunem ca în fiecare lună să vă ţinem conectaţi la cele mai noi şi interesante informaţii din mediul de business german şi român.. (…).. Remaniere de supapă.. Remanierea cabinetului Boc, deşi a putut părea una importantă, în care şase portofolii şi-au schimbat titularii, nu a fost una de substanţă.. În aceste condiţii remanierea a fost o supapă pentru tensiunile din partidul la putere, nu şi una socială, aşa cum se dorea de fapt.. În condiţiile în care la nivel mondial se vorbeşte despre împlinirea a doi ani de la declanşarea crizei, odată cu Lehman Brothers, în România se vorbeşte despre căderea pe tobogan a economiei, atâta timp cât guvernul nu prezintă soluţii clare, ceea ce l-a făcut pe preşedintele Băsescu, destul de tăcut în ultima vreme după ce chiar domnia-sa anunţase măsurile dure, să vorbească despre un nou împrumut de la FMI.. Citeşte mai mult: Remaniere de supapă.. România, instabilă din punct de vedere al mesajului economic.. Mesajele contradictorii ale membrilor cabinetului Boc precum şi deciziile guvernului care par a se schimba nu numai la intervenţia Curţii Constituţionale ci şi a mediului de afaceri sau a tendinţelor din economie, determină investitorii, ca şi populaţia să privească sceptic capacitatea executivului de a lua măsuri de relansare economică.. Un exemplu a acestor ezitări a fost declaraţia ministrului de finanţe Sebastian Vlădescu, potrivit căruia impozitul progresiv ar deveni o necesitate de la începutul anului viitor, urmată imediat de o dezminţire fermă a prim-ministrului Boc care a spus că în niciun caz nu se va renunţa la cota unică şi a plusat cu reducerea impozitului minim, mai cunoscut în rândul oamenilor de afaceri ca impozit forfetar.. În aceste condiţii, singurele afirmaţii care pot fi luate în considerare de mediul de afaceri sunt cele ale guvernatorului BNR Mugur Isărescu, el însuşi perceput în opinia publică drept un posibil salvator al haosului economic, dacă actualul cabinet nu va trece termenul de 1 septembrie stabilit de preşedintele Băsescu.. Citeşte mai mult: România, instabilă din punct de vedere al mesajului economic.. Europa în era reducerilor drastice.. Întreaga Europă este în gravă criză economică şi fiecare stat se gândeşte la măsuri de reducere a deficitului bugetar, adică la austeritate.. Europa este cu atât mai îngrijorată cu cât euro cunoaşte cea mai scăzută cotă în raport cu dolarul american şi se pare că nu se va opri aici.. Vă voi prezenta câteva măsuri luate în statele europene pentru a le putea compara cu cele din România.. Înainte de toate trebuie remarcat că oricât de dure sau de blânde par, acestea au fost întâmpinate cu ample acţiuni de protest, chiar în ţările cele mai dezvoltate din Europa.. Grecia a crescut TVA-ul de la 19 la 23% şi a mărit accizele la alcool, tutun, benzină cu 10%.. A redus cu până la 20% salariul mediu.. Funcţionarii publici şi-au văzut salariile ajustate cu 8% şi de asemenea le-au fost luate bonusurile – al 13-lea şi al 14-lea salariu.. Citeşte mai mult: Europa în era reducerilor drastice.. Mai multe articole.. FMI maleabil, guvernul Boc în corzi.. Industria românească în competiţie cu timpul şi cu industriile emergente din alte ţări.. 2010 anul provocărilor.. FMI-ul se pregăteşte din ianuarie să umple buzunarele goale ale românilor.. Criza creează tensiuni sociale.. Presa zilelor noastre….. Pagina 1 din 2.. Început.. Anterior.. 1.. 2.. Următor.. Sfârşit..

    Original link path: /ro/editorial.html
    Open archive


  • Archived pages: 263